MM Stoica
<
– Salut Vali, as vrea si eu sa vin diseara la meci (Steaua-Branesti, n.a.), crezi ca gasesti un loc intr-o loja, undeva mai discret?
– MM, nu mai am decat in margine la loja 17…
– E foarte bine, imi lasi te rog biletul si un liber auto?
– Cum sa nu, ti le las la casa nr 30.
– Merci mult. Bafta diseara…
Intru intr-o intalnire, cand ies vad ca am un apel de la Vali Argaseala. Il sun. Zice:
– MM, nu mai pot sa-ti dau alea…
– Aha, am inteles. Merci oricum!
Sigur ca am realizat imediat ce se intamplase. Cineva s-a opus ca eu sa ajung la meci. Nu mai aveam voie sa intru pe stadionul unde echipa la care activam elimina Valencia lui Ranieri (mai tii minte, Walter?), pe stadionul unde Lens, cu Alou Diarra si Seydou Keita, era umilita de Steaua lui Protasov, pe stadionul unde, cu emotii, traiam alaturi de Oli a treia calificare consecutiva in primavara europeana, consfintita de capodopera lui Dica. Eram interzis pe stadionul unde Unirea ingenunchease Sevilla, unde Varga si Onofras marcasera goluri echivalente cu puncte pentru Romania in Champions League. Intentionam pana luni sa accept o oferta din partea unui club unde sa n-am presiunea rezultatelor, asa cum a fost Unirea, sau sa imbratisez o alta cariera, poate la Liga, poate in televiziune, poate in marketing sportiv. In fine, acolo unde am oferte si cred ca pot aduce un plus. Episodul de luni mi-a schimbat radical optica…>>
