News Flash:

"Mutanta Iasi" - o noutate in lumea geneticii soarecilor de laborator

6 Decembrie 2001
759 Vizualizari | 0 Comentarii
•Pornind de la o pereche de soareci de laborator, Marius Cirlan a descoperit o noua gena mutanta •In primavara anului 2001, doua mutatii noi au devenit obiect de interes •Descoperirea unor gene mutante care produc diferite boli la soareci sunt de o importanta deosebita pentru afectiunile umane

Prof. univ. dr. Marius Cirlan este cunoscut atat in mediul stiintific national, cat si in cel mondial, datorita descoperirii unei gene mutante la soareci, diferita de cele existente deja in institutele sau laboratoarele din lume. Totul a inceput in anul 1991, atunci cand Marius Cirlan a ocupat postul la disciplina genetica din cadrul Facultatii de Medicina Veterinara. Aceasta disciplina fiind nou infiintata si neexistand nici dotarea si nici tehnica necesare desfasurarii activitatilor practice, profesorul iesean a pus bazele primului laborator de genetica. "Deoarece atunci cand am venit la Facultatea de Medicina Veterinara disciplina genetica era nou infiintata, nu a existat nimic in dotare, a trebuit sa pun la punct un laborator, sa fac preparate cromozomile pentru lucrarile practice ale studentilor, deci am inceput de la zero. Neavand aparatura tehnica necesara, m-am orientat spre animale de laborator si, in primul rand, spre soareci", a declarat Marius Cirlan. Astfel, in anul 1993, in laborator a fost adusa prima pereche de soareci obisnuiti, de culoare alba, de la bio - baza institutului agronomic. "Dupa ce am obtinut, in ciuda unor dificultati, aceasta pereche de soareci, am cerut o boxa care se gaseste in clinica de chirurgie a facultatii si am inceput sa ii inmultesc", a adaugat Marius Cirlan.
Atentia geneticianului a fost atrasa in momentul in care cei doi soareci de laborator au dat in repetate randuri pui ce nu erau acoperiti de par. "Spre norocul meu, acea pereche a dat de cateva ori pui, printre care au aparut unii si fara par, pe care i-am retinut, dupa mai multe generatii. Astfel, a aparut mutanta de Iasi si am fost interesat daca este o mutanta noua sau face parte din categoria soarecilor fara par care, in mod obisnuit, exista deja in laboratoarele din Statele Unite ale Americii sau in cele din Europa", a spus profesorul iesean.
In acest moment, Marius Cirlan a luat legatura cu specialistii de la Laboratorul "Jackson" din SUA, statul Main, cel mai cunoscut institut de acest fel, care detine o baza de date cu toate mutatiile descoperite pana acum in diverse laboratoare. Cerand ajutorul celor de la laboratorul american, a primit de la acestia, in scurt timp soarecele "hr" (hairless), cea mai cunoscuta mutatie a soarecilor fara par. Dieferenta dintre mutanta Iasi si hr consta in faptul ca, daca la hr parul creste pana la varsta de douasprezece zile dupa care cade, mutanta Iasi ramane fara par toata viata. In cazul soarecilor lah, parul este prezent, dar numai in zona ochilor. In cazul in care din incrucisarile celor doua mutante s-ar fi obtinut tot soareci fara par, ar fi insemnat ca acestea sunt identice. "Am obtinut insa soareci cu par, ceea ce a demonstrat faptul ca mutanta de Iasi nu era una si aceeasi cu mutanta hr. Ca atare, am cautat alte astfel de mutante fara par si Institutul Pasteur din Paris mi-a trimis mutanta lah. Am facut din nou incrucisari si am obtinut, de asemenea, soareci cu par", a mai spus Marius Cirlan.

Mutanta Iasi este diferita de celelalte mutante descoperite pana acum

Constatand ca este vorba de o mutanta, cel mai probabil noua, a incercat sa caute un sprijin din exterior pentru a determina gena mutanta si cromozomul pe care se gaseste aceasta, lucru care nu ar fi fost posibil in laboratoarele din Romania. Dintre toti cei la care s-a apelat, singurii care au acordat sprijin profesorului iesean, au fost specialistii de la Institutul Pasteur din Paris, in special Jean Louis Guenet, "specialistul numarul unu al Frantei in genetica soarecilor", interesat de propunerea care venea de la Facultatea de Medicina Veterinara din Iasi. Beneficiind de o bursa la Paris, obtinuta din partea Institutului National de Cercetari Agronomice in vederea unor informari in cadrul Statiunii de Cercetare de Genetica a Animalelor de la Jouy-an-Josas, ieseanul a luat cu aceasta ocazie si trei perechi de soareci din "mutanta Iasi". Cei de la statiunea franceza au inceput lucrul, urmand ca la sfarsitul acestui an sa fie trimis rezultatul final legat de gena mutanta descoperita de catre Marius Cirlan. "Nu ma asteptam sa dureze chiar atat de mult. Din cate am inteles de la Jean Louis Guenet, au existat unele probleme legate de reproducerea, destul de dificila, a mutantei de Iasi. In ultima scrisoare trimisa de francez, mi s-a spus ca pana la sfarsitul acestui an voi primi rezultatele finale. In felul acesta, astept sa vedem care este gena mutanta, care este structura ei si care este pozitia ei pe cromozom", a adaugat geneticianul.

Trei mutante proprii laboratorului de genetica din cadrul Facultatii de Medicina Veterinara

In urma imperecherilor realizate in laborator, profesorul Marius Cirlan a avut parte de inca o surpriza in primavara anului 2001. Este vorba de inca doua mutante care au la baza "mutanta Iasi" si anume mutanta fara mustati si mutanta cu icter congenital.
"Exista trei mutante care sunt proprii laboratorului de genetica din cadrul Facultatii de Medicina Veterinara. Ultimele doua au fost obtinute in primavara acestui an, ca urmare a unor incrucisari pe care le-am facut si a caror schema, inca secreta si proprie laboratorului, nu o voi dezvalui pana nu clarific toate aspectele legate de aceste mutante", a declarat Marius Cirlan.
De mentionat faptul ca aceste ultime doua mutante au fost obtinute fara inteventia unor substante mutagene. Mutanta fara mustati se caracterizeaza prin faptul ca mustatile apar si dispar in anumite perioade ale vietii. "Doresc sa stabilizez aceasta mutatie si sa obtin pana la urma o mutanta fara mustati pe toata perioada vietii. Deocamdata, exista o variabilitate, in sensul ca, la unii soareci nu cresc mustatile decat dupa o luna de zile, iar la altii le cresc mustatile si le cad dupa o luna de zile", a adaugat Marius Cirlan.
In ceea ce priveste mutanta cu icter congenital, este vorba de o gena mutanta care intervine in prelucrarea acizilor biliari din bila, acizi care asigura digestia intestinala. Ca o particularitate, la soarecii cu icter congenital splina, ficatul si rinichii sunt considerabil marite. Daca in mod obisnuit icterul se manifesta ca urmare a unei blocari a cailor de eliminare a bilei in intestin, in cazul soarecilor cu icter congenital este vorba de o gena mutanta care intervine si, probabil, impiedica prelucrarea normala a acizilor biliari, gena producand o anumita enzima, un anumit ferment care prelucreaza acizii biliari. Datorita transformarii genei normale in gena mutanta, aceasta enzima nu se mai produce sau se produce si este defecta, neactionand acolo unde ar fi normal.

Aplicatii practice ale descoperirii genelor mutante la soareci

S-a stabilit faptul ca cercetarile legate de genele mutante ale soarecilor ajuta foarte mult la aflarea pozitiei acestor gene pe cromozomii umani. "Am constatat faptul ca, desi exista unele deosebiri in ceea ce priveste structura genelor la om si la soareci, un numar mare de gene de la soareci au corespondent, in proportie de 80%, la om. Trebuie stabilit care este acea gena mutanta si, in acest fel, va fi benefic si pentru om", a declarat Marius Cirlan. Pentru multe dintre afectiunile cu care se confrunta oamenii s-ar putea gasi solutii si rezolvari, in momentul in care genele mutante care provoaca aceste afectiuni ar putea fi controlate. Astfel, acum patru ani, a putut fi descoperita la om boala care are corespondent la soarecele hr, boala care poarta numele de atrihie congenitala universala. Aceasta se caracterizeaza prin absenta parului de pe intreaga suprafata a corpului uman. O alta anomalie care apare si la om este, de asemenea, gena mutanta lah, existand o boala asemanatoare la om, identificata de catre cercetatorii de la Institutul Pasteur. In ceea ce priveste descoperirea profesorului Marius Cirlan, o importanta mare o are mutanta cu icter congenital. Boala nu apare numai la soareci, ci si la nou-nascuti (icter congenital neo-natal), fiind mortala.
"Aceste cercetari pe soareci, care pentru unii par o joaca sau un hobby sunt, de fapt, deosebit de importante, mai ales datorita faptului ca, in prezent, cercetarile de genetica permit asa numita secventializare a genelor, a ADN-ului. Prin aceste cercetari se poate ajunge la o rezolvare a multor afectiuni care apar la om", a conchis Marius Cirlan.

Prof. univ. dr. Cirlan este membru al doua institutii internationale importante

Nascut la data de 29 martie 1938 la Aiud, judetul Alba, prof. univ. dr. a absolvit liceul la Bistrita - Nasaud, in anul 1957. A urmat apoi cursurile Facultatii de Medicina Veterinara din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" (USAMV) Iasi, pe care le-a terminat in anul 1968, obtinand diploma de medic veterinar. "Am practicat profesiunea la CAP-uri, asa cum se intampla cu cei care nu erau membri de partid. Mi-am continuat mai apoi activitatea la un centru de insamantari artificiale de la o ferma de tauri din localitatea Caprita, judetul Iasi. Apoi, am fost transferat la Inspectoratul Sanitar Veterinar, unde am lucrat din 1981 pana in 1991", a spus Marius Cirlan.
Din anul 1991, geneticianul iesean s-a transferat prin concurs la Facultatea de Medicina Veterinara din cadrul USAMV, la inceput ca sef de lucrari, pentru ca, in acest an, in februarie, sa fie promovat ca profesor universitar. Marius Cirlan si-a obtinut doctoratul in medicina veterinara, specializarea histologie, in anul 1976. In prezent, este membru al Academiei de Stiinte din New York, incepand din anul 1996. "Am fost contactat de catre cei de la Academie si intrebat daca doresc sa devin membru. Dupa ce mi-am dat acordul pentru acest lucru, conducerea Academiei mi-a trimis o diploma. De multe ori ma intreb cum au aflat de mine. Din cate am inteles, lucrarile stiintifice mai importante sunt cuprinse in cataloage straine, iar cele care apar mai frecvent sunt trecute in diferite baze de date. Cei de la Academia din New York analizeaza lucrarile mai multor cercetatori si cadre didactice si astfel aleg viitorii membri", a mai spus Marius Cirlan. Mai mult, incepand cu anul 1997, a devenit membru si al Societatii de Citogenetica din Europa, in prezent colaborand cu specialisti din cadrul unor institute din tari precum Germania si Franta. CV-ul prof. univ. dr. Marius Cirlan este completat de catre cele patru publicatii din domeniul geneticii si clonarii animalelor: "Elemente de genetica animala", "Evolutia genetica a determinismului genetic al sexelor", "Elemente de genetica animala patologica" si, nu in ultimul rand, "Clonarea animalelor si consecintele clonarii".
Marius HALCIUG
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1604 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019570 (s)

loading...