News Flash:

O piatra de moara legata de gat

18 Noiembrie 2006
782 Vizualizari | 0 Comentarii
O piatra de moara legata de gat
Intram pe portile UE in mars triumfal, cu o armata de functionari publici incompetenti, blazati, anchilozati. Nici nu ne mai mira, se pare ca acest manunchi de calitati reprezinta normalitatea. S-a ajuns la un paradox: daca unul sau altul isi face, totusi, treaba asa cum se cuvine, se poate astepta la necazuri mari si diverse.
Cu cativa ani in urma, o contabila apartinand de o unitate a Directiei de Protectie a Copilului Iasi observase niste nereguli la locul ei de munca si le semnalase conducerii centrale. Doamna directoare de atunci, sefa cea mare de la Iasi, n-a ezitat. A pus-o pe liber in doi timpi si trei miscari pe prea curioasa si chitibusara functionara din subordine. Doi ani si jumatate s-a judecat contabila cu DPC-ul, CJ-ul. Cu statul roman. Sa vezi si sa nu crezi: contabila de la Halaucesti a castigat procesul si a fost repusa in drepturi. De zburat a zburat directoarea, adica doamna. Cea care spunea despre subordonata ei ca arata ca o taranca. Iar taranca s-a intors la hartiile ei si a ramas acolo, anonima, pana cand a iesit la pensie.
Asta a fost acolo si atunci. Aici si acum se intampla zilnic macar cate ceva care sa confirme regulile absurdului in perfecta conlucrare cu unii functionari publici. Sa luam deci un alt exemplu. Un fost iesean, aflat astazi la multi kilometri de Romania, vrea un act de la primarie. De la starea civila. Se urca in avion, ajunge in orasul copilariei sale, face o cerere la autoritatea respectiva. Plateste o caciula de bani drept taxe. Cei care incaseaza banii au aerul ca fac o favoare impricinatului.

Apoi urmeaza o pauza. O luna, doua. Trei. Patru. Dupa 5 luni si 20 de zile, impricinatul suna la biroul starii civile din Iasi si intreaba daca laboriosul document (intre 40 si 50 de cuvinte) e gata. I se raspunde negativ, dar impricinatul insista. Si, de data aceasta, miracolul se produce. Documentul a sosit. Nu se stie de unde sau cum. La 10 si 54 nu era, la 10 si 55 a ajuns in buna stare. De fapt, conform celor atestate de documentul insusi, solutia a fost data cu 78 de zile in urma.
Oricum, spune functionarul starii civile, mai trebuie de facut ceva. O cerere si un timbru fiscal. De ce mai trebuie o cerere, intreaba impricinatul. Acum jumatate de an a facut o cerere!
I se raspunde ca aceea a fost cererea prin care se solicita cautarea documentului. A doua cerere este necesara ca sa-l si primeasca!
In concluzie, o bataie de joc. Doar ca acum nu zboara nimeni cu exceptia impricinatului care ia din cand in cand avionul, fie ca are chef sau nu.
Iar armata de functionari publici ai Natiunii Romane, masata la granitele UE, asteapta ziua Z.
Ziua invaziei.
Pe noi, ne-au lasat in urma. Inseriati, intabulati, eventual chiar inseminati in-vitro cu germenii unei epoci de neuitat. Si, fara indoiala, cu o piatra de moara legata temeinic de gat.


Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1311 (s) | 24 queries | Mysql time :0.020566 (s)

loading...