Opozitia lanseaza o perdea de fum. O schimbare in sapte trepte

Sub presiunea opiniei publice, PSD si PNL, cele doua partide din opozitia parlamentara, au decis sa inceapa un dialog in vederea realizarii unei platforme politice comune. Ea vizeaza scoaterea de la putere a PD-L si instalarea, in doua etape, a unei guvernari crediblile si in stare sa scoata Romania din criza economica, sociala si politca. Frumos! Si ambitios! Dar este oare si adevarat? Chiar isi propune opozitia preluarea puterii intr-un termen rezonabil? Si in ce conditii o va face? Proiectul ei este fezabil? Ori avem de-a face cu o noua perdea de fum? O perdea de fum prin care PSD si PNL nu fac altceva decat sa-si cumpere timp. Un timp care le poate aduce electorat.

Avem o prima certitudine. Si anume ca PSD, singurul partid care, prin numarul de parlamentari, ar putea aduna numarul necesar de semnaturi pentru declansarea unei motiuni de cenzura, a renuntat, pentru moment, la o asemenea initiativa. Motivand ca nu are certitudinea reusitei si, in consecinta, nu se expune riscului unui esec, care ar impiedica orice tentativa asemanatoare in actuala sesiune parlamentara. PNL a acceptat un asemenea punct de vedere, cu seninatate, fara a avea reactii semnificative. De fapt, ambele partide incearca sa castige timp. E clar ca PD-L este in degringolada. E la fel de clar ca nici Guvernul Boc 5, indiferent cum ar fi fabricat, nu va fi mai credibil decat guvernele anterioare. Dimpotriva. Lasand lucrurile sa curga, opozitia mizeaza, pe buna dreptate, pe o degradare majora si definitiva a pozitiilor politice detinute de PD-L si de Traian Basescu. Astfel incat, mai tarziu, atunci cand va aplica lovitura de gratie, opozitia mizeaza pe o sustinere masiva a populatiei de natura sa-i permita aplicarea unor masuri de terapie de soc.

Teoretic, asemenea calcule sunt corecte. Asta daca ne gandim la politica ca la o simpla tabla de sah. Daca ne gandim, insa, la destinul unei natiuni intregi, asupra careia se exercita o presiune incredibila si devastatoare, atunci logica poate fi rasturnata. Intrucat fiecare zi in plus de criza conteaza si are efecte extrem de grave, in plan uman este obligatoriu ca opozitia sa precipite transarea razboiului politic. Dar ce ne facem cu doza de cinism intrinseca politicii?

Opozitia va lasa sa treaca un guvern cosmetizat. Care nu va face decat sa inmulteasca numarul victimelor colaterale, care sunt cetatenii Romaniei. In pasul urmator, va introduce, spre sfarsitul anului, o motiune de cenzura. In pasul trei, dupa caderea Guvernului, va forta instalarea unui asa-numit guvern de criza. Care, evident, nu va avea puterea de a pune capat crizei. In pasul patru, Traian Basescu va fi suspendat. Alt balamuc, care va consuma timp. In pasul cinci, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Probabil, simultane cu cele prezidentiale. In pasul sase, urmeaza negocieri pentru formarea unui nou guvern. Si abia in pasul sapte, vom vedea daca noul guvern va avea puterea, capacitatea, vointa si intelepciunea de a scoate tara din criza. Dintr-o criza in comparatie cu care ceea ce se intampla acum e floare la ureche.