News Flash:

OTV, N24 si B1TV - cele mai multe greseli de folosire a limbii romane

4 Noiembrie 2009
881 Vizualizari | 0 Comentarii
OTV N24 si B1TV cele mai multe greseli de folosire a limbii romane
OTV, N24 si B1TV au inregistrat cele mai multe greseli de folosire a limbii romane in emisiunile pe care le-au difuzat in perioada 20 septembrie - 20 octombrie 2009, insa tendinta generala este una de scadere a numarului acestor erori la posturilor TV si radio, potrivit unei monitorizari a CNA. Au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) si patru posturi de radio (Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Guerrilla si Europa FM). O echipa a Institutului de Lingvistica "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Romane, coordonata de Marina Radulescu Sala si Rodica Zafiu, a monitorizat in special emisiunile de stiri si dezbateri difuzate de aceste posturi.
Astfel, s-a constatat ca, in comparatie cu ultima monitorizare, realizata in perioadele 20 martie - 20 aprilie 2009 si 20 mai - 20 iunie 2009, posturile de televiziune si radio au inregistrat un numar mai mic de greseli din domeniul ortografiei si al morfologiei.
Potrivit monitorizarii, cele mai multe greseli de folosire a limbii romane s-au inregistrat la OTV (92 greseli), N24 (89 greseli) si B1 TV (83 greseli). Ele sunt urmate de posturile Prima TV (64), TVR 1 (63), TVR 2 (61), Kanal D (58), Realitatea TV (55), Antena 3 (54), Antena 1 (52), Pro TV (50) si TVR Cultural (23).
Pe de alta parte, in cazul radiourilor monitorizate, la Radio Romania Cultural s-au inregistrat 16 greseli de folosire a limbii romane, la Radio Romania Actualitati - 15, la Radio Guerrilla - 11 si la Europa FM - 11.
Rodica Zafiu, coordonatoare a cercetarii, a spus ca, desi au continuat sa existe "neglijente", "greselile elementare scolaresti de ortografie s-au redus". Doua tipuri de abateri au ramas, totusi, frecvente: greselile de punctuatie (in textele care apar pe ecran) si dezacordurile si omiterea prepozitiei (gramaticalizate) "pe" in fata pronumelui "care" cu functia de complement direct (in comunicarea orala, in vorbirea libera).
Potrivit Rodicai Zafiu, au continua sa apara erori "frapante", care "stigmatizeaza" imediat pe cei care le folosesc, precum "ceolofan", desi forma corecta este "celofan", "ghiuveta", in loc de "chiuveta", sau "servici", in loc de "serviciu". Totodata, au fost identificate unele oscilatii in formarea pluralului cu desinentele "-e" sau "-uri", "-e" sau "-i", exemplele date fiind "esee", desi corect se spune "eseuri", "gaine", in loc de "gaini". Rodica Zafiu a mai spus ca in luna monitorizata au fost constatate, "intr-o premiera negativa", unele constructii sintactice care tin de registrul popular neingrijit, precum "din cauza la banci" (corect: "din cauza bancilor"). Totodata, au continuat sa se intalneasca structuri calchiate din limba engleza: "omul e interesat in albina cel mai mult" (corect: "e interesat de albina") si "sunt putin depresat" (corect: "sunt putin deprimat"). O alta greseala este folosirea incorecta a sintagmei "ca si" (se foloseste doar pentru a exprima comparatia) - "a lucrat ca si director-adjunct".
Dintre greselile de punctuatie, cercetatorii care au realizat monitorizarea semnaleaza "eroarea elementara", intalnita foarte des, a plasarii virgulei intre subiect si predicat - de exemplu, "procesul europarlamentarului George Becali, incepe". Alte erori si neglijente sunt cele care privesc formele verbale: "vroia sa schimbe bolidul" (corect: "voia"), "doua aspecte trebuiesc urmarite" (corect: "trebuie"), "sa-l promovam unde trebuieste (corect: "trebuie"). Un fenomen in crestere pare a fi marcarea redundanta a cazului, fie prin repetarea desinentei, fie prin folosirea prepozitiei "a" si a desinentei: "lecturarea unor anumitor carti" (corect: "lecturarea anumitor carti", "are loc la initiativa a cativa... a catorva tineri" (corect: "la initiativa catorva tineri"). Monitorizarea a urmarit doar greselile prezentatorilor, redactorilor si moderatorilor. "Ei reprezinta posturile si relatia noastra este cu posturile de televiziune si radio. Pe de alta parte, exista si moderatori care-si corecteaza invitatul atunci cand acesta greseste. Eu unul le-as recomanda tuturor moderatorilor sa faca asta atunci cand se intampla o asemenea greseala de limba", a spus Rasvan Popescu, presedintele CNA. Totusi, el a precizat ca, in context electoral, este bine ca publicul sa-i cunoasca pe candidati asa cum sunt ei. "Ei (candidatii, n.r.) sunt taxati de electorat si nu de CNA. Alegatorii trebuie sa aiba in fata niste produse politice autentice si nu niste produse contrafacute, imbunatatite in vreun fel de media. E complicat raportul cu invitatii atunci cand ei sunt oameni politici, pentru ca trebuie tinut cont ca prima grija este ca ei sa fie cunoscuti si ulterior votati pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce nu sunt. Unii sunt, sa zicem, agramati, nu neaparat candidatii de acum, candidatii la diferite alegeri. Ei trebuie cunoscuti ca atare de electorat", a explicat Rasvan Popescu.
Monitorizarea modului in care este folosita limba romana la posturile de televiziune si radio ar putea continua si in anul 2010, daca CNA va primi fonduri de la bugetul de stat.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1936 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018498 (s)

loading...