News Flash:

Parlamentarii din judetele Moldovei

4 Decembrie 2008
2780 Vizualizari | 1 Comentarii
Parlamentarii din judetele Moldovei
• Rezultatele alegerilor desfasurate in urma cu patru zile au scos doua dintre judetele Moldovei de sub controlul PSD • In unele circumscriptii electorale, candidatul PSD a castigat la limita, chiar si cu numai un procent • "O consider o minune dumnezeiasca", a declarat penelistul Bostan, care s-a clasat ultimul in topul preferintelor cetatenilor din colegiul din judetul Neamt in care a candidat • In judetul Suceava, PDL a reusit sa se impuna in fata celorlalte doua partide atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat, insumand totalul de mandate atribuite PSD si PNL • In judetul Bacau, votul uninominal a facut legea deoarece s-au inregistrat mai multe cazuri in care candidatii nu prea s-au ocupat de aceasta campanie electorala • In judetul Vaslui, singurul candidat care nu a intrat la redistribuire si care a putut rasufla usurat inca de la aflarea primelor rezultate ale alegerilor este viceprimarul municipiului Barlad, Adrian Soloman, care a participat din partea PSD


Dupa toata tevatura creata de noul sistem electoral, rezultatele finale la alegerile parlamentare de anul acesta demonstreaza ca Moldova nu mai este fieful PSD, pierzand doua judete importante precum Suceava si Neamt, care au preferat sa aleaga partidul portocaliu. In restul Moldovei, in judetele Iasi, Bacau, Vaslui, Vrancea si Galati, PSD s-a impus in fata PDL, uneori chiar la mustata.

Ca de obicei, zonele rurale sarace au preferat sa stampileze trandafirii, sperand ca politicile social - democrate le vor face viata mai buna. Astfel, social-democratii au surclasat cele doua partide de dreapta, dar uneori victoria PSD in fata PDL a fost inregistrata chiar si la o diferenta de un procent, la fel ca si media pe tara. Unii baroni locali au reusit sa treaca testul acestui uninominal contestat, in timp ce altii s-au scufundat in fata propriilor imagini.



Botosani

In judetul Botosani, PSD a primit cele mai multe voturi din partea cetatenilor, dar cele noua mandate de parlamentari au fost atribuite in mod egal PSD, PDL si PNL. In acest judet, nici un candidat nu obtinut 50 la suta+1 din voturi, asa ca toate mandatele au intrat la redistribuire. Traseistul politic Mircea Danuta, care de o viata asteapta sa capete statutul de parlamentar si care si-a finantat semnificativ campania electorala, a fost invins de catre contracandidatul sau liberal, Nicolae Rebenciuc, in Colegiul 1 din judetul Botosani. "Am cheltuit in jur de 150 de milioane lei vechi si pot spune ca a fost campania cea mai slaba in cheltuieli. Practic, eu am fost sustinut de catre partid, eu am contribuit financiar foarte putin", a declarat liberalul Rebenciuc, care a primit voturile a doar 22,77 la suta dintre alegatorii din Colegiul 1 - Flamanzi.



Neamt

In acest judet, PNL si-a adjudecat doua fotolii de parlamentar, ca urmare a acestui sistem de vot alambicat. Emil Bostan, fost sef la Apele judetene si vicepresedinte al CJ Neamt, si Ovidius Marcutianu, sef la Directia Silvica, vor fi parlamentari, desi au primit printre cele mai putine voturi din tot judetul. "O consider o minune dumnezeiasca", a declarat penelistul Bostan, care s-a clasat ultimul in topul preferintelor cetatenilor din colegiul in care a candidat. In judetul Neamt, PDL a reusit performanta sa castige cinci locuri in Parlament, dintre care patru de deputati si unul de senator. In Colegiul 6, castigator a fost declarat pesedistul Soreanu Raul Victor Surdu, despre care se poate spune ca nu a fost votat uninominal, caci a fost impus de la centru, si care nici nu s-a straduit sa faca o campanie de amploare.



Suceava

In acest judet, PDL a reusit sa se impuna in fata celorlalte doua partide atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat, insumand totalul de mandate atribuite PSD si PNL. Daca PDL a fost preferatul votantilor din acest judet, reusind sa obtina un total de sapte locuri in viitorul Parlament, PSD s-a situat pe locul doi in topul preferintelor acestora. In judetul Suceava, s-au impus fara probleme Ioan Balan si Dumitru Pardau, ambii de la PDL, care au obtinut peste jumatate din preferintele alegatorilor, drept pentru care si-au adjudecat din prima mandatele de deputat. La Senat, PDL a obtinut doua mandate, prin Orest Onofrei si Sorin Fodoreanu. De remarcat este faptul ca ambii au reusit sa obtina peste jumatate dintre voturile exprimate.



Bacau

In judetul Bacau, votul uninominal a facut legea deoarece s-au inregistrat mai multe cazuri in care candidatii nu prea s-au ocupat de aceasta campanie electorala, fiind cotati pe locul al treilea in preferintele electoratului, dar care, in urma redistribuirii, au ajuns sa ii reprezinte. In acest caz se afla democrat-liberalii Adrian Popescu si Vasile Nistor, primul ocupand un fotoliu de deputat, iar cel de-al doilea unul de senator. In Colegiul 10 din acest judet a candidat si Gabriel Vlase, seful cancelariei liderului PSD Mircea Geoana, care s-a ales cu un scaun de deputat. Printre numele sonore care nu au fost pe placul cetatenilor sau al redistribuirii amintim Constantin Avram, Vasile Gherasim si Cristian Cucuian. Baronul local Viorel Hrebenciuc a reusit sa se strecoare pentru inca un mandat in Parlamentul Romaniei, dupa ce a fost cercetat de Directia Nationala Anticoruptie Iasi in legatura cu mai multe fapte de coruptie si alte infractiuni comise de un administrator si asociat la diferite firme cu sediul in Vaslui. In judetul Bacau, cele mai multe mandate i-au revenit PSD-lui, cu un total de sase fotolii parlamentare, patru la Camera Deputatilor si doua la Senat.



Vaslui

In judetul Vaslui, singurul candidat care nu a intrat la redistribuire si care a putut rasufla usurat inca de la aflarea primelor rezultate ale alegerilor este viceprimarul municipiului Barlad, Adrian Soloman, care a participat din partea PSD. PNL si PDL au reusit sa smulga cetatenilor din acest judet un numar egal de mandate, cate trei pentru fiecare partid, in timp ce PSD si-a adjudecat cu unul in plus. La Senat, vasluienii vor fi reprezentati in numar egal de cate un membru al unuia dintre cele trei mari partide. Liberalul Cristian David va intra in noua componenta a Parlamentului, dupa ce a candidat intr-un colegiu din Husi si a intampinat greutati in a se impune in fata fostului prefect Ioan Tibulca. Si democrat-liberalul Ioan Zaharia, fost prefect, a fost votat de 6000 de cetateni, dar nu s-a ales cu nici un mandat.



botosani neamt suceava bacau vaslui
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

vasile  | #94924
M E M O R I U L
CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ DIN GARNIZOANA BIRLAD
CĂTRE GRUPUL DE PARLAMENTARI AI JUDETULUI VASLUI
DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI
În aceste vremuri grele si tulburi provocate de criza globală precum si de
frământarile politice din tară determinate de campanii de populism prost înteles si
iresponsabil practicate în campaniile electorale, (din păcate prea multe în ultima
vreme,) ARMATA ca entitate si institutie a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi, si
din locul 2 ocupat în sondajele sociologice in ultimii ani , a ajuns să fie arătată cu
degetul pentru motive false, nejuste si neadevărate.
Aceste atitudini nocive au fost cultivate de unii, (autointitulati) analisti politici si
din păcate si de către unii oameni politici, de unele posturi de televiziune si
publicatii, drept pentru care am hotărât să ne adresăm dumneavoastră in scopul
de a cunoaste mai bine situatia noastră si să vă adresăm rugămintea de a ne apăra
drepturile care au fost câstigate cu mari greutăti si eforturi de-a lungul vietii fiecaruia.
Campania de denigrare a armatei si a slujitorilor ei de ieri si de azi este profund
nedreapta si nu are decat un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei ,
drepturi obtinute dupa o viata plina de obiective indeplinite in mod exemplar in plan
national, dar cu pretul unor mari renuntari, frustari si vicisitudini in plan personal.
Permiteti sa reamintim cateva obiective nationale indeplinite care au presupus si
presupun mari renuntari si sacrificii din partea personalului militar de ieri si de azi :
1. Institutia militară este prima institutie a statului român care a făcut cu adevărat
o reformă reală, obiectiv despre care abia acum celelalte institutii îsi pun
problema. Armata s-a aliniat cu disciplină si seriozitate la prevederile tratatului
de la Viena cu privire la reducerea armamentelor si efectivelor si din 1996
până în 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentand
peste 60% fata de efectivele din 1989.
2. Urmare a acestei reforme „nemiloase” in plan uman foarte multi militari au fost
nevoiti să părăsească institutia militară „scrâsnind din dinti” totusi cu speranta
(mai ales cei tineri cu varsta in jur de 40 ani) ca statul roman prin legislatia în
vigoare (care din păcate acum le întoarce spatele) vor putea să-si găsească
o slujbă pentru a-si putea duce la bun sfârsit obligatiile fată de familie. Cadrele
militare disponibilizate ale armatei Romaniei nu au alimentat criminalitatea
transfrontaliera cum s-a intamplat la restructurarea altor armate europene.
3. Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, Romania a intrat mai
intai in NATO apoi a fost primita in Uniunea Europeana. Cu mult inainte de
aceste evenimente armata romana a trimis trupe in doua apoi in trei teatre de
operatiuni pe doua continente, gesturi unanim apreciate in plan intern si
extern care au dus la realizarile de care am pomenit mai sus. Aceste fapte
sunt ale armatei ca institutie dar insumeaza efortul si munca plina de
abnegatie dusa de catre intreg personalul ei, munca ce a presupus multe
sacrificii de natura materiala si mai ales umana.
4. Nu trebuie uitat ca in pofida dotarii sale stil second – hand (vezi navele
achizitionate din Anglia, TAB-urile care sunt sicrie mobile, avioanele
modernizate dar matusalemice etc) personalul armatei si-a indeplinit cu
credinta si devotament datoria, fapt evidentiat de comandantii teatrelor de
operatiuni apartinand altor state. Aceste rezultate au fost posibile datorita
pregatirii deosebite ale militarilor romani, indiferent de gradul pe care il aveau,
cu pretul unor renuntari si mari sacrificii. Militarii români si nu alte categorii, se
gasesc în mod sigur în sicriile înfăsurate în tricolor, care vin din când în când din
Iraq, Afganistan, Bosnia-HerŃegovina, Kosovo sau din misiunile ONU din Africa.
5. In perioada dinaintea revolutiei din 1989, armata a contribuit covarsitor la
realizarea unor obiective nationale, de care societatea romaneasca a avut si
va avea nevoie ca de exemplu: Canalul Dunare - Marea Neagra, centrul civic
din capitala cu Palatul Parlamentului (a doua cladire ca dimensiuni din lume,)
Transfagarasanul, muncile agricole, din mine, la energie, restabilirea cailor de
comunicatii, canalul Bucuresti – Dunare, realizari cu greutati insurmontabile si
chiar drame in multe familii de militari. Permanent ni se spunea ca solda care o
primim este pentru calitatea , cantitatea si importanta sociala a muncii
depuse. Avem convingerea ca si inainte de 1989 toti militarii au servit cu
abnegatie tara si nu un clan sau o oranduire, astazi blamata.
De aceea ne exprimam consternarea fată de modalitatea de abordare de către
Guvern si cu girul dumneavoastra, a problemelor importante, de interes general, ce
vizează statutul material, de subzistentă a cetătenilor pensionari ori pensionabili, între
care se află si militarii.
Asadar in conformitate cu prevederile legii 54 (legea sindicatelor) din 2003 art.29-31
solicitam ferm:
- dezbatera publica cu militarii in rezerva (retragere) si activi din structurile de
aparare, ordine publica si siguranta nationala a proiectului legii unice a
pensiilor. Aceasta dezbatere sa fie sub patronajul unei institutii ce se bucura de
o incredere deplina din partea ambelor parti. Contrar celor inscrise la articolul
30 din legea mentionata la data actuala nu avem informatii in ceea ce ne
priveste ca entitate si sindicat. Vrem sa fim informati in toate etapele si sa ne
exprimam punctul de vedere in tot ceea ce ne priveste.
Pana la dezbaterea publica permiteti sa reamintim prevederile Deciziei C.C.nr.
20 din 02.02.2000 care mentionează: “Statutul special adoptat pentru această
categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor
obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au, astfel că
reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferentele pe
care această pensie le prezintă fată de pensia comună de asigurări sociale, nu
constituie o încălcare a principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, principiu
prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constitutie, ci reprezintă o recunoastere a
interdictiilor severe si a riscurilor sporite la care această categorie profesională
este supus”.
Curtea Constritutională retine, deci, încă din anul 2000 faptul că instituirea pensiei
de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în
mod obiectiv, ea constituind o compensatie doar partială a inconvenientelor ce
rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această categorie trebuie să li se
supună.
Cu privire la pensiile militarilor facem următoarele precizări:
• Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente încă
din anii 1829 – 1830, deci înainte de domnitorul A.I.Cuza, nu a fost
niciodată, si nici în prezent nu este „un sistem contributiv”si conform
articolului 5 alin. (2) din Legea nr.164/2001, fondurile necesare pentru
plata pensiilor militare de stat se asigură de la buget si nu de la bugetul
asigurărilor sociale de stat;
• Recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradictie cu principiul
contributivitătii prevăzut în proiectul supus dezbaterii la art.2 lit.c)
conform căruia „fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la
sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în
temeiul contributiilor de asigurări sociale plătite”. În consecintă militarul
nu este, în întelesul art. 3 alin(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul
public de pensii – „persoană fizică pentru care angajatorul este obligat
să retină si să plătescă contributia individuală de asigurări sociale” -,si
nici contribuabil- „persoană fizică sau juridică care plăteste contributii
de asigurări sociale sistemului public de pensii. La trecerea în rezervă
asa-numita „pensie”ar trebui denumită altfel, de exemplu, solda
rezervistului.
• Oriunde în lume un militar primeste soldă,(de aici si notiunea de soldat) si
nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezervă primeste
o pensie (rentă), ambele de la bugetul de stat si nu de la cel al
asigurărilor sociale.
• Actualul sistem al pensiilor militare de stat este un sistem ocupational, ca
în majoritatea tărilor membre NATO ce se încadrează în pilonul al 2-lea
privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva
86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifică
de calcul a pensiei nu se bazează pe principiul contributivitătii acesta
nefiind adecvat armatei, cu structura ierarhică si privatiuni specifice
profesiei militare;
• ARMATA , de fapt, este incorect să spunem că are pensionari. Ea are
cadre în rezervă care la îndeplinirea conditiilor prevăzute în Statutul
cadrelor militare, sunt trecute în rezervă, unde au alte obligatii. Ele se
prezintă la centrele militare unde primesc livretul militar si un ordin de
chemare pe care sunt mentionate unitătile si termenele la care trebuie
să se prezinte în situatii speciale, pentru a fi activati dacă este nevoie;
• Militarii activi si cei în rezervă constituie baza planurilor întocmite de
M.Ap.N.pentru diferite situatii si sunt retribuiti cu soldă si pensie de serviciu
din bugetul acestuia, nu din sistemul public de pensii. Legea 164/2001
este o lege elaborată după norme europene si consideram că nu ar fi o
actiune înteleaptă renuntarea la ea.
• ARMATA a avut întotdeauna pensie de serviciu, drept ce nu a fost
abrogat la aparitia Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurări sociale, când legiuitorul a avut în vedere specificul
acestei categorii;
• Pensiile militarilor sunt calculate în procent de 60% din media soldei
lunare de bază a ultimelor 6 luni si nu include nici un spor asa cum gresit
s-a prezentat în mass-media, aceasta reprezentând contributia statului la
siguranta sa (OSTASUL ESTE SUB JURAMINT FATA DE PATRIE) si acest jurământ
încetează odată cu plecarea osteanului în eternitate.
• O altă problemă de care credem că puterea politică trebuie să tină
cont, este aceea că durata medie de viată a cadrelor militare nu
depăseste 61 de ani (fată de media de 71 pe plan national), datorită
conditiilor specifice de muncă, si de viata si a stresului profesional
acumulat.
• ROMANIA, până în prezent, nu a nesocotit faptul că, în toate statele
europene “dreptul la pensie de serviciu îl au toate fortele de apărare a
ordinii publice – armata, politia si serviciile speciale” si ar fi singura tară
din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii.
• Mare parte dintre pensionarii militari au avut sotiile casnice datorită
faptului că au fost nevoiti să se mute de-a lungul carierei în 10-12
garnizoane, lucru care nu se întâmplă cu reprezentantii altor profesii si
acum toată familia lor trăieste dintr-o singura pensie. A „amputa” aceste
pensii echivaleaza cu declansarea multor tragedii dupa o viata de
munca si renuntari in slujba Drapelului si Tarii.
De aceea membrii ASOCIATIEI CADRELOR MILITARE IN REZERVA cer reprezentantilor din Parlamentul Romaniei ai
judetului Vaslui Initiativa dumneavoastra parlamentara in sustinerea interesului
comun al cadrelor militare in rezerva si retragere proveniti din intregul Sistem de
Aparare respectiv prezervarea nestirbita a drepturilor de pensie.
În speranta că vom găsi sprijinul asteptat în dumneavoastră, vă
asigurăm de tot respectul si consideratia noastră.

AVEM ONOAREA SĂ VĂ SALUTĂM, DOMNILOR PARLAMENTARI!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1581 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018631 (s)

loading...