News Flash:

Pe virful Toaca - Cu 464 de trepte mai aproape de cer

28 Iulie 1999
953 Vizualizari | 0 Comentarii
•Remus Stefan a parasit catedra de fizica ca sa traiasca pe munte

In zilele noastre este de neconceput viata societatii fara meteorologi. Sigur ca, in ultima vreme, de un mare ajutor sint satelitii, dar statiile amplasate pe pamint au un rol important, determinant in stabilirea prognozei. Astazi, pina si cetateanul de rind se intereseaza in permanenta de starea vremii.
Am avut prilejul, acum citeva zile, sa-l cunoastem pe unul dintre cei care si-a petrecut o parte din viata la statia meteorologica de pe virful Toaca. Remus Stefan, aflat acum la pensie, a fost seful statiei timp in care a stat acolo cu sotia. Ba, acolo i s-a si nascut o fata, astazi directoare la Scoala nr. 11. Absolvent al Facultatii de Fizica, facind parte din prima promotie de specialisti in spectroscopie ("Ni s-a promis, in timpul studentiei, marea cu sarea, adica vom lucra in laboratoare specializate, dar, la absolvire, m-am trezit repartizat profesor in satul Osoi din comuna Comarna"). Remus Stefan, caruia nu i-a placut nici un moment profesia de dascal, a aflat ca este un post de specialist in masuratori de radioactivitate la statia meteorologica Toaca. "Am umblat aproape un an dupa postul acesta. Statia s-a infiintat la 1 ianuarie 1964, ora zero, iar eu am fost incadrat in luna octombrie a aceluiasi an. Eram deja casatorit din timpul studentiei si am plecat acolo impreuna cu sotia".
"Intr-un an n-am scos nasul din birlog pina la primavara"
- Ce fel de viata duceati in pustietatea aceea?
- Eram noua oameni care duceau, as putea spune, un trai in comun. Grupul social in care locuiam, cabana aflata la poalele muntelui, prost asezata, avea o sufragerie comuna, o baie comuna, bucatarie comuna, dormitoare si un laborator de radioactivitate. Formam o familie. Sus, la 1904 metri deasupra nivelului marii, se afla statia.
- De ce spuneti ca era prost plasata cabana in care locuiati?
- Pentru ca se afla in bataia vinturilor si, iarna, zapada acoperea tot parterul, asa ca ieseam afara cu saniuta pe o fereastra de la etaj. Ca sa-l putem schimba pe observatorul care iesea din serviciu, porneam cu totii pe poteca sa facem pirtie. Mai tirziu, am construit o scara din lemn la aproape un metru deasupra nivelului solului, astfel incit treptele, in numar de 464, nu erau niciodata inzapezite, caci vintul spulbera zapada.
- Izolarea aceasta nu ducea la apritia unor asperitati intre membrii colectivului?
- Nu. Aveam la dispozitie tot ceea ce ne trebuia, televizor, radio, apa curenta, caldura, gospodarie anexa in care cresteam, mai ales, pasari. Intr-un an n-am scos nasul din birlog pina in primavara.

Statia meteo - carbonizata de un trasnet

- Furtuni, alte evenimente?...
- Pe munte nu sint furtuni. Este adevarat, vintul bate in permanenta dar nu depaseste 30-40 km pe ora. Cit priveste salbataciunile, nu am vazut lupi niciodata, doar un urs. In schimb, natura ne amintea uneori de puterea ei distrugatoare. Mi-aduc aminte ca a fost o ploaie cu descarcari electrice de groaza. Ne aflam in mijlocul norului. In asemenea conditii, paratrasnetul nu te prea ajuta, mai ales ca scurgerea se face pe roca si nu pe pamint. Un trasnet a carbonizat statia. Noroc ca omul care era de serviciu se indreptase tocmai atunci catre soba. Alertati ca nu mai stiam nimic de soarta lui (cazusera telefonul, statia radio), am trimis pe cineva sus sa vada despre ce este vorba. Inlemnise de frica dar nu patise nimic. Tot atunci, un alt trasnet a distrus laboratorul din cabana in care locuiam, a scos chiuveta din peretele bucatariei. Din fericire, noi n-am patit nimic. As mai avea multe de povestit dar dvs nu aveti spatiu. As spune, de exemplu, ca si in mine au avut loc doua descarcari in timpul unei furtuni insa, noroc ca purtam cizme descarcatoare. Nici avalansele nu ne ocoleau.

Cei de la Toaca au aflat primii despre intiia experienta nucleara a Chinei

- Ne spuneati ca sotia dv. lucra in laboratorul de radioactivitate. Ati inregistrat vreo radioactivitate sporita cit ati stat acolo?
- La doua zile dupa ce chinezii au facut prima experienta nucleara, in laboratorul nostru s-a inregistrat o radioactivitate extrem de mare. Bineinteles ca, pentru moment nu stiam cui se datoreaza acest fenomen. Ca sa fim siguri ca nu transmitem date gresite (caci era vorba despre mii de unitati in loc de citeva zeci), am repetat masuratorile si rezultatul a fost acelasi. Am transmis datele asa, pentru ca dupa citeva zile aceeasi radioactivitate extrem de mare sa fie inregistrata si la centrele din Suceava, Bacau etc. Chestiunea este ca nu aveam voie sa alarmam populatia.
- Intrucit erati la o asemenea inaltime, se poate spune, la figurat vorbind, ca erati cu capul in nori?
- Nu la figurat, ci chiar in realitate. Pe vreme mohorita, la statie eram deasupra norilor, dar la cabana eram in nori. Aveam luni de zile cind nu vedeam soarele si respiram numai umezeala din nori.
- Va pare rau ca ati fost meteorolog pe virful Toaca?
- Nu. Era atita liniste, atita singuratate. Nu mi-a fost niciodata teama de munte, de aceasta singuratate. Mai degraba imi este teama sa ma plimb prin padurea Birnova, decit prin munti.
Magda OLTEANU
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2071 (s) | 35 queries | Mysql time :0.025325 (s)