News Flash:

Pelinul - ARTEMIS ABSINTHIUM L – ARTEMISIA VULGARIS L.

24 Septembrie 2010
5184 Vizualizari | 0 Comentarii
Pelin alb, pelin bun, pelinas, iarba fecioarelor, pelisor, pilon, pelin de Rusalii

Descriere.
Planta erbacee, perena, puternic mirositoare, cu radacina lignificata in sol si tulpina inalta de 50 – 150 cm, ramificata in partea superioara si lemnoasa la baza, adesea nuantata in rosu.
Frunzele au perisori desi si matasosi pe fata inferioara ceea ce ii da un aspect alb-cenusiu.
Florile sunt grupate in capitule globuloase, galbene. Inflorirea are loc in lunile iulie-septembrie.

Raspandire.
Planta este originara din Europa, fiind cultivata inca din antichitate.
Creste in zonele de campie si deal din Europa, Asia si Africa, in jurul satelor, margini de drumuri si cai ferate, santuri, canale de irigatii, daramaturi, poieni, livezi, zavoaie, coaste pietroase sau prin culturi.

Organe utilizate.
Folium et Summitates absinthii – frunze si varfuri tulpinale inflorite, nelignificate

Recoltarea.
Se face la inceputul infloririi cand exista procentul maxim de ulei eteric si de principii active; se incepe din iunie si se esaloneaza pana in septembrie. Se executa numai pe timp uscat, intre orele 12 – 17, deoarece pe vreme ploiasa sunt spalate principiile amare prin perii de pe suprafata frunzelor. Se pot obtine 2-3 recolte pe an. Uscarea se face obligatoriu la umbra deoarece lumina decoloreaza foarte usor frunzele. Herba se intinde in strat subtire pe rame in soproane si incaperi aerisite sau se usuca artificial la sub 35 grade C. Productia de herba este de 3.000 – 4.000 kg/ha. Dupa uscare, produsul pastreaza culoarea naturala, mirosul caracteristic si gustul puternic amar. Radacinile se recolteaza primavara (martie – aprilie) si toamna (septembrie – noiembrie).

Continutul chimic
• Ulei eteric in proportie de 0,2 – 0,4 % in herba proaspata predominand in frunze bazale si flori. Prin extragere capata culoare verde inchis-albastra datorita transformarii proazulene in chamazulene).
Componentele odorante din ulei sunt:
- compusi monoterpenici oxigenati: tujona (40 – 70%, terpinol, nerol, cineol, linalool, borneol, eucaliptol;
- sequiterpenoide: carofilen (15 %), chamazulen (6%), bisabolen, selinen, cadinen;
- hidrocarbur monoterpenice: pinen, tujen, mircen, cimen, camfen;
• flavonoizi, taninuri, rezine, sitosterine;
• acizi organici (izovalerianic, nicotinic);
• acizi grasi (palmitic, linoleic, arahidic, lauric, stearic, miristic, oleic);
• vitamine (C, B, A, H, acid folic);
• saruri minerale (K, Ca, Na, Fe, P, Mn, Zn, Cu, Mo, B).

Proprietati terapeutice
• Stomahice, antispastice, stimulente ale secretiei gastrice, antiinflamatoare asupra mucoasei gastrointestinale (datorita azulenelor), laxative, hemostatice, excitante, vermifuge (antihelmintice), aperitive, tonic-amare;
• Hipotensive-depurative, febrifuge;
• Diuretice, emenagoge in reglarea menstrelor dureroase;
• Sedative, antiisterice, antiepileptice;
• Dezinfectante, antimicotice, bacteriostatice, insecticide, cicatrizante.

Actiuni specifice
• afectiuni ale aparatului digestiv: gastrite hipoacide cronice, lipsa de aciditate, ciroze, dischinzie biliara cu favorizarea eliminarii bilei, indigestii, dispepsii cu constipatii, voma, aerofagie, dureri abdominale, viermi intestinali (oxiuraza, ascaridoza), anorexie (lipsa poftei de mancare), hemoroizi;
• gripa, febra, hipertensiune;
• reumatism, guta;
• tulburari ale menstruatiei, sindrom premenstrual, edeme renale, vaginite atrofice, leucoree, reglarea menstruatiei, refacerea uterului dupa nasteri, amelioreaza hidropizia dupa retinerea apei in tesuturi;
• boli ale sistemului nervos: neurastenie, paralizie, epilepsie, isterie, vome nervoase;
• plagi purulente, rani, luxatii, ulceratii, hemoroizi externi, fusuri anale, transpiratia si oboseala picioarelor;
• anemie, convalescenta, cloroza.

Forme de utilizare
UZ INTERN
• Infuzie din 1 lingurita herba uscata la 250 ml apa clocotita; se lasa sa infuzese 10 – 15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea cate un paharel de 40 ml, cu 30 minute inainte de mesele principale, avand efecte ca tonic-stomahic in stimularea secretiilor gastrice, a digestiei, a functiilor hepatice si a poftei de mancare la convalescenti. Actioneaza in reglarea menstruatiei, combaterea hipertensiunii, isteriei si epilepsiei. Curele vor fi scurte, de maxim 8 zile, evitand supradoza care provoaca migrene, ameteli si inflamatii ale mucoasei digestive.
• Infuzie concentrata din 3 linguri varfuri inflorite la 500 ml apa clocotita; se bea cae o ceasca in 3 dimineti consecutive pe luna, timp de 3 luni, cu 30 minute inainte de micul dejun, ca vermifug, contra limbricilor si oxiurilor. Eventual se asociaza cu cimbru, sunatoare, vetrice si musetel.
• Maceratul cu amestec format din 90 g pelin + 30 g coji de portocale + 15 g pulbere din radacini de obligeana + 15 g pulbere din radacini de gentiana + 5 g scortisoara in ½ litri alool 64 grade; se lasa la macerat timp dede 8 – 10 zile, se agita zilnic de 2-3 ori, se strecoara si se trec in sticlute bine inchise. Se bea cate un paharel inante de masa de pranz, cu efect tonic-aperitiv.
• Macerat in bere din 10 g pelin in 250 ml bere; se lasa la macerat 12 ore si se consuma dimineata, pe nemancate, timp de 5 zile consecutiv, avand efect vermifig.
• Tinctura din 20 g herba uscata macerata timp de 7 zile in 100 ml alcool 70 grade; se strecoara in sticlute colorate si se iau cate 15 – 20 picaturi, de 3 ori pe zi, in apa indulcita cu zahar sau in vin, cu 30 minute inainte de mesele principale, avand efecte in boli de stomac, ficat si viermi intestinal. Pentru reglarea ciclului menstrual se iau picaturile in timpul meselor incepand din a 15-a zi a ciclului pana in prima zi a ciclului urmator.
• Pulbere din herba uscata si macinata (1-2 lingurite amestecate cu miere de albine sau compot) care se ia dimineata, pe stomacul gol, cu actiune tonica, stomahica, in stimularea secretiei gastrice, in favorizarea digestiei si in eliminarea viermilor intestinali. Cura dureaza 5 zile consecutiv, concomitent cu clisma si bai de sezut, folosind infuzie de pelin.
• Pulbere din amestec de 2 gpelin + 2 g roinita + 0,5 g anason in gem de prune, se ia dimineata, inainte de micul dejun, pe o durata de 3-4 zile consecutiv, cu rol antihelmintic si febrifug.
• Vin pelin din 20 – 40 g planta uscata la 60 ml alcool 60 grade; se macereaza 24 ore, se adauga 1 litru vin alb si se continua macerarea inca 7 – 10 zile. Se strecoara, se trece in sticlute bine inchise si se consuma zilnic cate 100 ml, cu 30 minute inainte de mese, ca aperitiv si cu 20 minute dupa mese ca digestiv. In convalescenta se indica 1 litru vin rosu in care se macereaza 20 g pelin + 5 g gentiana timp de 4 zile.
• Uleiul de pelin se prepara din 2pumni plante uscate la 250 ml ueli de floarea soarelui; se lasa sa macereze 6 – 7 saptamani, se strecoara si se iau cate 10 picaturi, de 3 ori pe zi, cu efecte vermifuge.

Observatii
- datorita gustului amar nu se recomanda la femeile care alapteaza si la animale in lactatie deoarece da gust amar laptelui;
- nu se consuma de femeile gravide si de animalele gestante intrucat poate provoca avorturi;
- depasirea dozelor si prelungirea curei peste 8 zile poate provoca intoxicatii, tulburari digestie, greturi, convulsii, insomnii, epilepsie, halucinatii, tulburari psihice si chiar decese.
- Este contraindicat in gastrite acute, ulcere, colite si bolnavilor cu afectiuni nervoase.

UZ EXTERN
• Infuzie din lingurite pelin + 2 lingurite musetel in 200 ml apa clocotita; se foloseste in bai de sezut, clisme sau comprese pentru combaterea oxiurilor, vindecarea plagilor purulete, ulcere, furuncule, irigatii vaginale in vaginita atrofica, hemoroizi, spalaturi oculare si bucale, reumatism, guta, oboseala, umflarea picioarelor si la spalarea mainilor de grasime si a rufelor murdare.
• Ulei din amestec de pelin, rozmarin si lemnul domnului (in parti egale) la care se adauga 2 linguri de otet si 200 % ulei de floarea soarelui; se macereaza 3 saptamani la soare si se foloseste la ungerea pielii contra intepaturilor de insecte si paianjeni.
• Frunze proaspete cu care se freaca pielea intepata de insecte (viespi, albine, tantari, paduchi, pureci, tauni) sau se pun in incaltaminte pentru combarerea transpiratiei excesive si a oboselii picioarelor la excursionisti.

Alte utilizari
• In industria alimentara serveste la prepararea vermutului si a altor bauturi aperitive. Vermutul se prepara dintr-un amestec, in parti egale, de pelin + lavanda + maghiran + menta + rozmarin + salvie. Din amestec se iau 50 g si se pun intr-un litru de vin alb si se macereaza 8 – 10 zile, cu agitare repetata. Se trece in sticle bine inchise si se consuma cate un paharel inainte de mese. Pulberea de pelin se pune in supe si alte mancaruri, avand efecte in boli de ficat si in sporirea apetitului.
• La prepararea sapunului casnic se folosese pulberea sau extractul de pelin.
• In combaterea moliilor si puricilor din locuinte se pun plante proaspete sau uscate printe haine si in pat.
• In unitatile zootehnice se recomanda a se introduce pulbere de pelin in concentrate la animale mari si in infuzii sau pilule in mancare la animale mici. La iepuri de casa, pulberea de pelin presarata pe furaje are efect vermifug. Pentru indepartarea mustelor din grajduri se plaseaza manunchiuri de plante proaspete.
• In medicina veterinara se utilizeaza infuzia concentrata din 10 g herba uscata la 1 litru apa clocotita cu care se spala ranile la animale.

Galerie Foto

artemisia2
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1310 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018249 (s)

loading...