News Flash:

Plecand de la un biet caz de impostura

27 Octombrie 2006
792 Vizualizari | 0 Comentarii
Alexandru Dobrescu
Siderat probabil nu atat de faptul ca un roman - si iesean pe deasupra, iesit va sa zica din scolile "capitalei culturale" a tarii - a avut fericita inspiratie sa se pretinda ceea ce nu era, cat de nesansa de a-i fi data in vileag impostura, un jurnalist din partea locului s-a grabit sa traga incheierea ca acest nefericit accident deseneaza o pata de nesters pe subtirele obraz al intelectualitatii noastre. Sa fim seriosi! La drept vorbind, ce asa mare nenorocire s-a intamplat? Nimic alta decat ca omul se lauda a fi doctor si nu prea era; si se mai dadea, zic gurile rele, drept autorul unor carti pe care nu prea le scrisese. Ei si? E cazul sa ne impacientam doar pentru atata lucru? Si sa ne indignam pana la pragul apoplexiei? Sa fie oare mai vrednic de blam un asemenea ins decat sutele, miile de posesori pe nemerit ai titlului in cauza? A fi doctor cu patalama intr-un domeniu oarecare nu mai e demult un motiv de mandrie: e aproape o insulta. Caci sunt doctori in acelasi domeniu si cutare, si cutarica, si cutarescu, persoane cu care te jenezi a te asemui, fie si numai pentru ca abia de stiu sa-si caligrafieze numele. In loc sa diferentieze, sa scoata din rand, sa distinga, doctoratul a ajuns un fel de uniforma, purtata cu egal aplomb si de destept si de prost, si de carturar si de ageamiu. Domnul X, care si-a pus numele pe zeci de cercetari originale, e la fel de doctor ca si domnul Y, care nici nu e inclinat, nici dispus si nici in stare sa cerceteze ceva vreodata. Ar fi interesant sa se publice un inventar al doctorilor confirmati in, de pilda, ultimul deceniu. S-ar vedea atunci ca nici macar a suta parte dintre ei n-au dat la iveala o lucrare, nu originala, cum s-ar cuveni potrivit stipularilor din lege, dar cel putin mai de doamne ajuta, adica scrisa curat romaneste si cat de cat coerenta de la un cap la celalalt. De nu sunt pur si simplu copiate, si rau copiate, din carti straine de catre insisi domnii doctori, tezele sunt copiate, tot din carti straine, de acea noua specie de intreprinzatori, care livreaza la comanda dorita marfa. Si doritorii nu lipsesc, asigurand prosperitatea afacerii.
Simtim ca ne cuprinde o sfanta manie auzind ca un iesean s-a cocotat pe scara universitara pana la gradul de profesor pe baza unui inexistent titlu de doctor. N-ar trebui insa cumva sa ne cuprinda aceeasi sfanta manie la vederea atator universitari recrutati dintre impostorii cu acte si titluri in regula? Nu e curata discriminare sa-l punem la zid pe concetateanul nostru, cautand in juru-ne pietrele pe care ne credem datori a i le destina, si, in acelasi timp, sa mimam respect si admiratie fata de puzderia dascalilor academici incununati pe nemerit cu titluri recunoscute de stat?

In fond, ieseanul nostru a facut ceea ce fac destui in tara asta: si-a arogat merite fictive. Numai ca aceia au prevederea de a insela legal, cu documente imbatabile. Am atras atentia intr-un editorial ca, in justitia romaneasca, forma are intaietate dinaintea fondului. Trebuie sa adaug si ca sfera titlurilor academice si a gradelor universitare se afla intr-o situatie similara. Odata dobandita, indiferent pe cei cai, o diploma are neaparat castig de cauza dinaintea competentei profesionale. Pentru ca, in timpuri demult apuse, diploma era chiar o garantie de competenta.
N-as vrea sa se creada ca randurile de fata ar intentiona sa atenueze gravitatea faptei ieseanului nostru. Dar daca tot ne declaram neimpacatii inamici ai imposturii, atunci s-ar cadea sa nu ne prefacem a nu o vedea pe aceea care prolifereaza nestingherita in imediata apropiere.


Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1405 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019709 (s)

loading...