Plocon de miliarde pentru Nichita

• Un imobil, care valora peste 7 miliarde lei vechi, a fost dat cadou de Primaria Iasi catre un evreu stabilit in Statele Unite ale Americii cu peste 20 de ani in urma • Cum este posibil asa ceva? Care sunt golaniile din spatele acestei tranzactii facute legal, prin intermediul instantei de judecata? • Secretul succesului a fost descoperit chiar de avocata personala a lui Gheorghe Nichita • Chiar daca este de notorietate faptul ca Natalia Mosnegutu a fost angajata in litigiile Primariei Iasi si ale primarului, de aceasta data, aceasta a reprezentat interesele celui care a castigat procesul impotriva municipalitatii • Reteta a fost una cat se poate de simpla: primaria si Consiliul Local nu s-au prezentat niciodata la proces • In contextul in care Natalia Mosnegutu nu a avut nici un adversar, primaria a pierdut procesul • O alta ciudatenie greu de explicat este aceea ca avocata in cauza nu ar fi cerut nici un onorariu pentru a intra in acest dosar, poate tocmai pentru ca lucrurile erau aranjate dinainte, pentru ca fiecare sa-si traga partea

Ancheta bomba a reporterilor BUNA ZIUA IASI: primarul Gheorghe Nichita ofera cadouri de miliarde apropiatilor sai, prin intermediul instantelor de judecata. Este o poveste incredibila a unui imobil din centrul municipiului Iasi, care a fost dat, pur si simplu, unui evreu, aparat de avocata Natalia Mosnegutu, cea care il apara si pe Nichita in procese. Scurta recapitulare: avocata lui Gheorghe Nichita, dar si a Primariei Iasi, apara interesele unei alte persoane intr-un proces impotriva municipalitatii. Legal, nu pare sa fie nici o problema, pentru ca avocatura este o profesie liberala. Numai ca, in aceasta situatie, se impune o intrebare de bun simt: care este modalitatea in care Primaria Iasi s-a aparat impotriva cererilor formulate de avocata Natalia Mosnegutu, in calitatea de aparator al intereselor reclamantului? Raspunsul este urmatorul: Primaria Iasi s-a ascuns de acest proces si nu s-a prezentat la termene, prin reprezentantii sai. Primaria Iasi se afla intr-un conflict de interese total defavorabil iesenilor. Asta pentru ca primaria plateste din bani publici un avocat care, in procesele importante, trece de partea adversa si, in majoritatea cazurilor, castiga. Mai mult, intampinarea depusa la dosar nu raspunde la fondul problemei, ci la niste exceptii juridice combatute fara probleme de reclamant.

Cum a inceput procesul

Povestea acestei spete a inceput pe data de 4 decembrie 2008, atunci cand Victor Berenstein, un evreu fugit cu familia in Statele Unite ale Americii, de frica comunistilor, a deschis procesul impotriva Primariei Iasi. Plangerea adresata instantei de judecata este formulata de catre avocat Natalia Mosnegutu, iar solicitarea este una cat se poate de substantiala: un imobil intreg din centrul orasului, de pe Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, nr. 48-50. Pe parcursul procesului, Natalia Mosnegutu, in calitate de avocat al lui Victor Berenstein, a modificat actiunea si a cerut doar 316 metri patrati din acest imobil. Pentru restul suprafetei au fost deschise alte procese. "Imobilul, situat in Iasi, Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, nr. 48-50, a fost proprietatea bunicilor mei paterni, Avram Berenstein si Rachel Berenstein. Acestia au fost inscrisi la rolul Primariei Iasi - cu aceasta constructie, construita din caramida, acoperita cu tabla, compusa din subsol, parter si etaj. Era compus din patru apartamente, cu mai multe incaperi, folosite pentru magazie, pravalie, birouri", se spune in cererea de chemare in judecata. "In anul 1950, aceasta constructie, impreuna cu intreaga avere a bunicilor mei, a fost preluata abuziv de stat, in sensul ca nu ne-a mai permis intrarea in imobil, confiscandu-ne, fara nici o forma legala, atat casa, cat si materialele ce le aveam depozitate. Si in prezent, parterul acestei constructii este identic cu cel existent la data preluarii abuzive, singura diferenta fiind faptul ca vechea constructie, proprietatea bunicilor subsemnatului era mai inalta, in prezent, acoperisul nu mai exista ca si spatiu folosibil, iar acoperisul a fost refacut", mai sustine Victor Berenstein, in cererea formulata de Natalia Mosnegutu.

Nu a depus cererea in termen?

Potrivit aceleiasi plangeri, in prezent, imobilul este detinut si administrat de catre Consiliul Local Iasi si Primaria Iasi, institutiile care au incheiat contracte de inchiriere a acestor spatii catre diferite firme. "La data de 3 noiembrie 1950, familia noastra a emigrat in Statele Unite si nu am mai avut posibilitatea sa intram in posesia proprietatii noastre, dat fiind regimul totalitar existent pana in anul 1990", arata Victor Berenstein. In cererea de chemare in judecata, acesta recunoaste ca nu a depus cererea de revendicare in termenul prevazut de lege, insa primaria nu are nimic de spus cu privire la acest lucru. "Data fiind departarea dintre locul actul de domiciliu - America si Romania - nu am avut cunostinta in amanunt de schimbarile care s-au facut dupa anul 1990 si nici de dispozitiile legale reparatorii care s-au adoptat, astfel ca nu am formulat cerere de retrocedare la Legea 10/2001", se mai precizeaza in actiunea introductiva.

Apararea ridicola a Primariei

Valoarea de piata a imobilului respectiv este de peste 7 miliarde lei vechi, insa, ca urmare a gradului de uzura, expertul evaluator a stabilit valoarea de 3,2 miliarde lei vechi. Aceasta este valoarea, in cifre, a ploconului pe care i l-a dat Primaria Iasi lui Victor Berenstein. Asta pentru ca Primaria si Consiliul Local au depus o intampinare de cateva randuri, prin care invoca anumite exceptii gasite doar pentru a scrie ceva pe hartia respectiva. Aceste exceptii nu au fost sustinute niciodata pe parcursul procesului. Prima exceptie este aceea a lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, respectiv ca acesta nu a dovedit ca este proprietarul imobilului revendicat. Aceasta exceptie a fost invocata doar ca sa fie ceva la dosar, pentru ca reclamantul a depus, inca din momentul deschiderii actiunii, toate actele prin care sa dovedeasca faptul ca este mostenitorul legal al fostilor proprietari. In motivarea instantei de judecata, se poate observa, in mod clar, ca primaria este trasa de urechi cu privire la acest aspect. "In ceea ce priveste calitatea procesuala activa, instanta apreciaza ca reclamantul a probat-o prin inscrisurile anexate cererii introductive, parata necontestand in nici un fel valabilitatea acestor inscrisuri", au sustinut magistratii, fiind obligati sa judece un dosar in care n-au avut in fata lor decat o parte. Pur si simplu, Primaria Iasi a refuzat sa-si apere cauza. Cea de-a doua exceptie invocata se refera lipsa calitatii procesuale pasive a Consiliului Local Iasi, pe considerentul ca bunul apartine municipiului Iasi, ca persoana juridica distincta. Si aceasta exceptie este una de tot rasul si este inlaturata de instanta de judecata. "In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a paratului Consiliul Local al Municipiului Iasi, instanta retine ca acest parat este cel care a dispus de folosinta si posesia imobilului, prin incheierea unor contracte de inchiriere cu diferite societati comerciale, care au ca obiect imobilul revendicat", argumenteaza instanta. Cea de-a treia exceptie, inadmisibilitatea actiunii, este trecuta, in mod evident, doar ca sa fie la numar.

Avocata a muncit gratis?

Ei bine, chiar daca valoarea imobilului este foarte mare, primaria isi ia mana cu totul de pe acest dosar si uita de existenta lui. Nu s-a prezentat nici un reprezentant al primariei pentru a-si sustine cauza. Mai mult, in intampinare, juristii scriu ca apararile de pe fondul cauzei vor fi sustinute la o data ulterioara, dupa ce vor fi solutionate exceptiile. Pe parcursul procesului, care a durat peste un an si jumatate, reprezentantii primariei nu s-au prezentat niciodata sa-si sustina cauza sau sa apere, intr-un fel, drepturile chiriasilor care platesc pentru spatiul din imobilul respectiv. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu au facut nici o completare la intampinare si nu au mai depus nici un motiv de respingere a actiunii pe fondul cauzei. In mod evident, solutia instantei de judecata avea o singura directie, pentru ca a fost o singura parte care a luptat in proces. Actiunea formulata de Victor Berenstein, prin intermediul avocatului primarului Gheorghe Nichita, avocat Natalia Mosnegutu, a fost admisa de judecatori. Mai mult, obliga primaria si Consiliul Local sa plateasca cheltuieli de judecata in valoare de 9.197 lei. Ca si cum tot ce s-a povestit pana aici nu ar fi suficient, la sfarsitul hotararii judecatoresti se arata ca avocata Natalia Mosnegutu nu a luat nici un onorariu de la Victor Berenstein. Acest lucru a devenit evident in momentul in care reclamantul a explicat care este suma ceruta drept cheltuieli de judecata si ce reprezinta fiecare banut. Nu a fost depusa nici o solicitare ca primaria sa plateasca banii cheltuiti cu avocatul si, de asemenea, nici o chitanta. Astfel, pot fi crezute cu usurinta informatiile care circula in diferite medii, ca primarul era inteles cu reclamantul prin intermediul avocatului, iar beneficiile financiare sa vina dupa hotararea instantei de judecata.