News Flash:

Postul negru

17 Aprilie 2009
1899 Vizualizari | 0 Comentarii
Postul negru
Afisat 13.05

Utilizarea postului in scopuri curative este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a continuat pana la inceputul secolului al XIX-lea cand a fost dominat de scoala patologica materialista a profesorului Wirchow si urmasii sai Weit, Feurbach, Buchner etc. care au spulberat orice idee referitoare la vindecarea prin post fiind cu totul impotriva acestui gen de vindecare. Doctorul Durian interzicea postul nu numai in cazuri de febra, dar chiar si in reumatisme astfel ca la sfarsitul secolului al XIX -lea tratamentele sunt complet izgonite din giuvaerele artelor de vindecare. Pe la inceputul secolului XX insa doctorul Temmer a "redescoperit" postul ca metoda de vindecare el fiind primul medic care a indraznit aceasta supunandu-se chiar el unei infometari de 40 de zile sub supravegherea mai multor specialisti dovedind lipsa de pericol in cazul unui post indelungat. Dupa el au inceput sa reapara in medicina si alte glasuri pro, precum: dr. Dewey din Mealvile, Pensilvania, care a tratat o fetita care suferea de mult de dispepsie, si tifos, vomitand orice mancare. Ea a fost supusa unui post de 35 de zile dupa care pulsul si temperatura au redevenit la normal, fetita insanatosindu-se complet. Dr. Dewei a tratat apoi prin posturi de 3 pana la 5 saptamani atat boli acute cat si cronice. Incet incet s-au aratat adepti ai postului total si doctori renumiti din Rusia, Franta, Germania etc. ca de exemplu dr. Von Seeland, dr. Adolf Meier sau Sigmund Muller. Dr Guelpa din Franta a avut succese rasunatoare in tratarea prin post a diabetului, astmului, bronsitelor, bolilor de stomac, artritelor etc. Iar dr. Just din Harz a insemnat rezultate deosebite combinand tratamentul vegetarian de cruditati cu postul total. In vechime postul religios si cel de vindecare erau abordate cam in acelasi sens pentru ca medicina si orice alta forma culturala sau rituala aveau o incarcatura spirituala mergand mana in mana cu credinta considerandu-se ca sanatatea trupului depindea de sanatatea sufleteasca.

Referitor la aceasta Platon in Charmides reda un pasaj in care un tanar dac explica de ce ei erau cei mai renumiti medici mentionand ca Zalmoxis regele si totodata zeul lor ia invatat "... sa dea ingrijire trupului dimpreuna cu sufletul ca daca intregul nu este vindecat partea nu poate fi sanatoasa", teorie ce se redescopera din ce in ce mai mult astazi.

Pelerinii mahomedani in drumul lor spre Mecca trebuie sa posteasca trei zile iar la intoarcere sapte. Dar inainte de toate, acest post este privit ca un mod de purificare atat al trupului cat si al sufletului, atinganduse prin aceasta o stare de pace interioara. Esenienii si nazareii traiau vegetarieni obisnuind posturi severe de patruzeci de zile. De aici se poate ajunge la niste concluzii, si anume ca respectarea perioadelor de post reprezinta un castig nu numai pentru sanatatea fizica dar si pentru cea morala.

Niste organe tensionate si suprasolicitate induc in fiinta stari de aceeasi natura de aceea este recomandat sa fie inlaturate din alimentatie alimente greu digerabile sau sintetice (nenaturale), alimente ce solicita inutil corpul fizic. De aceea postul este recomandat organelor bolnave, slabite, care prin solicitare neadecvata sau haotica tind prin natura lor biologica ca in timpul postului sa se regenereze si paradoxal sa capete vigoare chiar in timpul unui post total mai indelungat dar in care sa se foloseasca lichid (apa de izvor).

De exemplu exista numeroase cazuri de fiinte care au integrat armonios postul in viata spirituala astfel incat au ajuns sa renunte complet la hrana traind in post total continu fara sa le fie afectata sanatatea sau vitalitatea. Spre exemplu misticii catolici Anna Kathrine Emmerich (10 ani fara hrana), Anne Maria Fartner (11 ani fara hrana), Angela de Foligno (12 ani fara hrana), Domenica Lazari (14 ani fara hrana), Elisabeta de Rente (15 ani fara hrana), Terese Neumann (40 ani fara hrana). Aceasta din urma, intr-o convorbire cu yoghinul Paramahamsa Yogananda a confirmat teoria acestuia ca corpul fizic este in stare sa se hraneasca cu particule fotonice de lumina, cu energia pranica sau biotronii, cum mai sunt numiti. Terese Neumann fiind cunoscuta si datorita stigmatelor sale, din anul 1922 nu a mai pus hrana in gura iar din 1926 nu a mai baut nici apa.

Cu toate acestea taranca din Konnersreuth a lucrat zi de zi la camp dormind doua ore pe noapte pana in momentul mortii sale 1962. Ea a constituit subiectul a numeroase verificari medicale. Printre cazurile ce s-au bucurat de o asemenea atentie particulara amintim si pe sora canadiana Esperance de Roian care in 1868, supravegheata sever timp de sase saptamani de catre doi medici si izolata intr-o camera, desii nu a consumat alimente greutatea sa corporala a crescut de la 51,2 kg la 56,2 kg. Corpul uman este capabil in situatii critice sa prelucreze forme de manifestare a energiei inca necunoscute stiintific. Yogananda Swami mentiona in cartea sa "Autobiografia unui yoghin", cazul sfintei Giri Bala care a trait peste 50 de ani fara alimente sau lichide datorita unei tehnici Kria, cu exercitii de respiratie si anumite mantre ce permiteau yoghinei sa transforme energia vitala in alte forme necesare de energie.

Exemplele ar putea continua dar acestea sunt doar cazuri cu totul speciale si cu un alt gen de integrare. Acele fiinte religioase atingand acest nivel datorita purificarilor, pioseniei si credintei lor, traind in conformitate si stransa legatura cu armonia lor interioara si cea cosmica universala.
Revenind insa mai aproape de conditia noastra, este chiar indicat sa se tina un post negru macar o data pe saptamana (cel mai bine vinerea) iar in functie de aspectele noastre vitale eventual sa se consume sucuri de fructe, legume sau ceaiuri.

Posturile de o zi nu slabesc in greutate dupa cum ati fi tentati sa credeti dar nici nu ingrasa. Cele 1 - 3 kg pierdute intr-o zi de post (in functie de structura fizica) sunt asimilate a doua zi de catre organele acum odihnite si redistribuite cu o eficienta marita. Atentie mare totusi, realimentatia dupa o perioada de post negru se incepe neaparat cu o hrana usoara si cu masura. Organele au o tendinta mai lenta dar nu mai putin eficienta asa ca nu este bine sa fie suprasolicitate cu prajeli, carnuri sau alimente impure chiar din primele ore.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3401 (s) | 22 queries | Mysql time :0.168199 (s)

loading...