News Flash:

Precaritatea libetatii spiritului in Europa Occidentala

1 Noiembrie 1999
787 Vizualizari | 0 Comentarii
•dialog cu Ionut Antistescu, doctorand in teologie la Roma

Ionut Antistescu a venit la Iasi pe la sfirsitul anilor '80, elev al Liceului de Informatica "Grigore Moisil", dupa care a continuat la Facultatea de Informatica, dar, tinind traditia familiei, s-a inscris si la Teologie. De fapt, Teologia avea sa-i priiasca mai mult, pentru ca, desi a absolvit ambele facultati, a continuat cu studiile "popesti", fiind actualmente doctorand in teologie la Roma. Asta, si pentru ca s-a dovedit cu aplecare pentru acest, domeniu. Acum se afla in cel de-al treilea an de studii doctorale in Italia, dar in fiecare an, in timpul verii, se intoarce la Iasi, orasul pe care nu-l poate lasa din suflet, oricit de spectaculoasa ar fi Roma. Fiind un spirit enciclopedic, felul lui de a intelege realitatile lumii sint, poate, mai aparte fata de modul de raportare al tinerilor, in general, animati, aproape orbeste, de mirajul Occidentului. De fapt, Ionut Antistescu nu se desparte de spiritul Moldovei si de boema Iasului, iar lucrul pe care si-l doreste cel mai mult este sa revina cit mai repede in orasul din care isi trage suflarea.
- Ionut Antistescu, stai de mai bine de doi ani in Italia. Cum ai caracteriza-o, scurt intr-un cuvint?
- Privind cu luciditate, cuvintul este mediocritate. Mai indulgent, un paradox.
- Si mai pe larg?
- Mai pe larg... Mediocritatea este tara insurmontabila a Europei Occidentale postbelice. Este vorba de precaritate libertatii spiritului. Pentru ca, in rest, au suficient suport material, care nu le foloseste la nimic, desi nu-si dau seama. Paradoxul este, ca de altfel pentru majoritatea spatiilor europene, incompatibilitatea vremurilor de glorie din istorie si decadenta din secolul actual. Este, de fapt, un aspect mai concret al mediocritatii. Sau al indiferentei oamenilor de acolo, in general. Tipul acesta de degradare se produce in momentul dizolvarii spiritului national in modele din acestea, ale spatiilor comune, cum este Uniunea Europeana. Sau, altfel spus, importul de americanitate facut in mod fortat de catre europeni. Fortat si aproape inconstient. De aici, criza actuala a spiritului european.
- Ce le-ar fi caracteristic italienilor, vis-a-vis de modelul europen al secolului al XX-lea?
- Sint destul de multe lucruri. In primul rind, Europa este cuprinsa de un formalism fara precedent. Tarile Uniunii Europene nici nu-si pun intrebari de substanta, in momentul in care se cade de acord sa se impuna un nou model sau sistem. Oamenii nu prea se mai gindesc daca ceea ce li se ofera se potriveste cu spiritul locului, ci prima problema care se ridica este cea a banilor. Si iti dai seama cam ce raspuns rezulta de aici. Daca stai in Italia o vreme, apoi in Spania sau Franta, cu greu ai putea detecta diferente specifice, asa cum putei spune odata ca asta e italian si asta francez. Totul se reduce la placeri destul de facile, la economii si investitii, incit te intrebi daca orase ca Roma, Verona sau Florenta, in perioda ilustra a istoriei, au fost opera celor de acelasi singe cu cei de azi. De fapt, in cazul Italiei, lucrurile comporta niste aspecte speciale. Este vorba de o istorie complicata, care mai mult i-a separat decit i-a unit pe italieni, cu exceptia acestui important element de legatura, care este religia crestin-catolica. De aceea, in amanunt, populatia este destul de eterogena, si se desfasoara, in mod particular, dupa cutume regionale. Si in Romania se poate vorbi de asa ceva, dar acolo diferentele sint mult mai clare. Inclusiv de limba, care uneori nu seamana deloc de la o zona la alta.
- Locuiesti in Roma, in zona Lazio. Ce-ti spune orasul aceasta, pe care il strabati zilnic, in drum spre universitate, de la un capat la altul ?
- Depinde de dispozitie. Uneori te simti fericit sa treci atit de des pe linga atit de multe locuri suprasaturate de istorie, civilizatii si arta, prin orasul istoric, o bijuterie. Alteori, te sufoca. Roma e o capitala importanta a lumii, cautata, vizitata, aglomerata, murdara in zonele locuite sau de interes public. Atunci ma gindesc la Iasi. In fapt, asta se intimpla destul de des, sa ma gindesc la Iasi si la linistea de aici. De aceea, prefer sa consider Italia doar o experienta si un fapt conjunctural, care tine de niste studii, si atit. Inainte de a pleca, priveam posibilitatea cuiva de a se duce, pentru o vreme sau definitiv, in asa-zisa lume buna ca pe o solutie foarte buna de a depasi marasmul romanesc. Dar am avut suficient timp sa ma razgindesc. Pentru ca orice individ cu radacini ajunge sa-si dea seama ca nu e nici a afacere sa ajungi sa traiesti in alta lume decit cea in care ai invatat sa visezi noaptea. Romanii mai au inca legaturi strinse cu locul nasterii lor. Occidentul nu mai crede in asa ceva. Si de aici rezulta deficitul cultural din ce in ce mai mare. Nu va mai trece mult timp si acest deficit va fi total.
- De fapt, ce inseamna cultura intr-o societate de consum, de acum traditionala?
- Ma intorc la formalismul de care aminteam, si spun ca el este reprezentativ mai ales in cultura. Exista structuri de tot felul, bine puse la punct, cu dotari de virf, cu acces rapid la date, la materiale, dar exista... si doar atit. In afara faptului ca aceste structuri sint folosite din obligatie de catre elevi si studenti, sau alti specialisti, ele nu mai intereseaza pe nimeni. Si daca cerecetarea tehnologica se face din plin, pentru ca inseamna, in definitiv, bani, din ce ince mai multi bani si suportarea concurentei - e aici un cerc vicios al intregului Occident - domeniile umaniste au ramas un moft. Exista ideea ca ele nu mai folosesc nimanui. Desigur, problema e ceva mai complicata, si nici nu as generaliza prea mult, pentru ca sint multe amanunte pro si contra, dar cam asa evolueaza lucrurile. De aceea, cred ca Occidentului i se potrivesc acei romani care xse cultivax la televizor si care nu au apucat sa citeasca macar "Miorita" sau citeva versuri din Eminescu. Dar am si convingerea ca ai nostri, chiar daca ar ajunge la un nivel de bunastare decent, nu s-ar despiritualiza atit de mult. In cazul nostru amprentele din suflet sin mult mai proeminente.
(va urma)
Liviu Apetroaie
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1497 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018996 (s)

loading...