News Flash:

Prima inima artificiala complet implantabila

29 Octombrie 2009
699 Vizualizari | 0 Comentarii
Primul prototip al unei inimi artificiale complet implantabila, creat de profesorul francez Alain Carpentier, a fost prezentat, luni, la Paris, informeaza Futura-sciences.com. Profesorul francez spera sa poata implanta modelul definitiv pe un pacient uman in urmatorii trei ani. Aceasta inima artificiala este complet implantabila, construita dintr-o singura piesa, si reprezinta fructul unor cercetari de peste 20 de ani, coordonate de profesorul Alain Carpentier, considerat unul dintre cei mai mari specialisti din lume in domeniul chirurgiei cardiace. Fondator si director al laboratorului de studiere a grefelor si protezelor cardiace din cadrul Universitatii Paris VI, specialist in chirurgia cardiovasculara si in transplantul de organe la Spitalul Georges Pompidou din Paris, profesor la Scoala de medicina Mount Sinai din New York, Alain Carpentier a primit in 2007 premiul Lasker pentru cercetari medicale, pentru inventarea bioprotezelor valvulare din cartilagiu de porc. Desigur, ideea unui astfel de organ artificial nu este noua. Ideea dateaza din 1960 si, incepand din acea data, numeroase realizari tehnice au vazut lumina zilei in laboratoarele de cercetari medicale, in stare de prototip. Primul model operational, denumit Jarvik 7, a fost implantat in 1982 in pieptul lui Barney Clarck, un dentist pensionar american, care a supravietuit putin peste trei luni dupa aceasta operatie. Fiind insa mult mai mare decat o inima umana, aparatul era conectat la un compresor extracorporal care cantarea peste 40 kilograme. Si alte inconveniente limiteaza folosirea unor astfel de proteze, precum cantitatea de energie consumata si riscul de coagulare a sangelui in interiorul aparatului. In urma cu 15 ani, Alain Carpentier a incheiat un parteneriat cu Jean-Luc Lagardère - directorul companiilor Aerospatiale-Matra si Marconi Space, decedat in 2003 -, inainte de a conduce un program de cercetare in cadrul unui grup cu sediul la Villacoublay (Franta), pe care l-a denumit Carmat - o combinatie intre Carpentier si Matra. Acest grup si-a modificat statutul si a acordat o finantare de 7,25 milioane Euro pentru a concretiza acest proiect si pentru a putea trece la efectuarea testelor clinice. Proiectul a beneficiat si de o finantare de 33 milioane Euro din partea OSEO, o institutie publica care sprijina inventiile si inovatiile. Prototipul Carmat al inimii artificiale create de Alain Carpentier are doar 40% din marimea prototipului Jarvik si cantareste 1.200 grame. In versiunea lui operationala, greutatea sa va fi redusa la 900 de grame. Mai greu decat organul natural uman (300 de grame), este este totusi perfect acceptabil pentru organismul uman. Carmat reproduce arhitectura inimii umane, cu doua ventricule independente, debitul fiecaruia dintre ele fiind comandat prin captatori de presiune. Un circuit electronic adapteaza aceasta proteza cardiaca la nevoile purtatorului. Baterii reincarcabile - externe si interne - il alimenteaza cu energie, conectarea lor putand fi efectuata prin intermediul unei prize electrice implantate in craniu si ascunsa in spatele urechii, aceasta zona avand particularitatea ca este regiunea corpului uman care prezinta cel mai mic risc de infectie. Inima Carmat este fabricata din materiale biosintetice, care reduc in mod semnificativ formarea cheagurulor sangvine si care elimina riscul de respingere a grefei de catre organism. Aceste materiale sunt specialitatea sotiei cercetatorului, Sophie Carpentier, care lucreaza in calitate de biochimist in cadrul aceleiasi echipe. Pentru moment, presa franceza nu a putut intra in posesia mai multor informatii despre ele, deoarece aceste materiale biosintetice, cat si modul de fabricatie al prototipului, sunt protejate prin mai multe brevete de inventii. Cantarind 900 de grame, Carmat este similar modelului concurent Abiocor, construit din trei piese diferite, pus la punct de societatea americana Abiomed, care a obtinut in septembrie 2006 autorizatia din partea Food & Drug Administration (FDA) sa inceapa testele clinice pe pacientii aflati in situatii critice. Un numar de 14 grefe au fost realizate la Spitalul evreiesc al Universitatii Louisville din statul american Kentucky, cu o rata medie de supravietuire de cinci luni, exceptand cele doua decese survenite in timpul interventiei de montare a aparatului. In cazul celor 12 supravietuitori, medicii au constatat producerea a 19 accidente cardiovasculare, prin formarea cheagurilor de sange, acest risc fiind considerabil redus prin folosirea materialelor biosintetice ale prototipului Carmat. Modelul Carmat va fi supus spre aprobare Agentiei franceze pentru securitatea sanitara a produselor din domeniul sanatatii (AFSSAPS) pentru a obtine autorizatia de incepere a testelor clinice. Acestea nu vor putea avea loc insa inainte de punerea la punct a modelului definitiv, prevazuta pentru 2012, iar beneficiarii acestei inventii vor fi acei pacienti care nu pot efectua un transplant de inima, al caror pronostic medical este astfel serios compromis.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2080 (s) | 22 queries | Mysql time :0.063269 (s)

loading...