News Flash:

Prima zi a Anului Nou - Ziua Sfantului Vasile

30 Decembrie 2002
677 Vizualizari | 0 Comentarii
•Obiceiuri, credinte si superstitii populare in prima zi a Anului Nou •Semanatul si sorcovitul

Multe datini si practici a pastrat poporul roman si pentru prima zi a Anului Nou. In vechime, aceasta zi era numita, ca si astazi, ziua Sfantului Vasile, insa mai avea alte doua denumiri, anume "Craciunul Mic" sau "Fratele Craciunului".
Prima grija a femeilor, imediat ce se trezeau, era sa mature casa, ducand gunoiul la radacinile pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca mai bine. Dupa aceasta, luau un brau si il asterneau inaintea usii, pe acest brau dand de mancare gainilor, pentru ca uliul sa nu le manance in anul ce urma. Venea apoi fierberea unui cap de porc sau a unui purcel, femeile crezand ca asa cum porcul rama tot inainte, la fel si lucrurile din casa vor merge cu spor. Gospodarii afumau vitele din ograda cu gunoiul strans de la Craciun pana la Anul Nou, pentru ca acestea sa nu se imbolnaveasca.
Poarta gospodariei era bine supravegheata in tot acest timp, crezandu-se ca e bine sa-ti intre in casa mai intai un baiat sau un barbat, semn de bine pentru anul urmator. Sosirea unei fete sau muieri ii indispunea foarte tare pe vechii gospodari, despre fata spunandu-se ca inseamna saracie. "Doua obiceiuri binecunoscute, ambele practicate de copii pana in 12 ani sau de copii nevoiasi, individualizeaza prima zi a anului: este vorba, desigur, de semanat si de sorcovit. Acestea sunt printre putinele obiceiuri traditionale la care puteau sa ia parte si copilele", a precizat Marcel Lutic, muzeograf la Muzeul de Etnografie al Palatului Culturii. Semanatul se facea cu seminte de grau, secara, orz, ovaz, porumb sau canepa, acestea fiind pastrate intr-o traistuta sau intr-o manusa de lana. Unii barbati aduceau in casa un vitel gras sau un miel, crezandu-se ca era bine daca se semana peste aceste oratanii. Fetele mari isi pregateau cu multa silinta casa spre a primi semanatori, trecerea acestora pe la casele lor dandu-le mari sperante de maritis. Se credea ca anul ce sta sa inceapa va fi cu atat mai manos, cu cat mai multi semanatori au fost pe la casele oamenilor. De obicei, se semana pana cand oamenii incepeau sa iasa de la biserica, de la ora 12 incolo nimeni nemaiavand voie sa mearga cu semanatul. Samanta de pe jos era maturata de gospodina si aruncata de gospodar pe vite, in special pe oi, crezandu-se ca acestea se vor inmulti ca painea si ca baietii care au semanat.
Sorcova era, in vechime, o nuia sau o ramurica verde de mar, par sau de trandafir. Mamele aveau grija sa puna in dimineata zilei de Sfantul Andrei niste ramurele intr-un vas cu apa, schimband apa in fiecare zi. Daca aceste ramurele infloreau pana la Anul Nou, erau socotite aducatoare de noroc pentru acea casa. Sorcovitul incepea de dimineata, copiii intrand chiar si peste cei care nu apucasera sa se dea jos din pat, atingandu-i usor, de 40 de ori, cu sorcova si spunandu-le ceea ce zic si copiii de azi: "Sorcova, vesela...". Rasplata pentru cei care sorcoveau era deosebita de cea a semanatorilor, constand in fuioare, faguri de miere si turte.
Dupa ora 12.00, flacaii organizau alte petreceri, la acestea fiind invitate toate fetele mari, care veneau insotite de obicei de mame sau de matusi, avand cu ele "cinstea", adica tot felul de bucate alese.
Vremea din prima zi a anului se spunea ca va repeta intocmai cea mai mare parte a anului respectiv, fiind bucurie pentru oameni daca era ger puternic sau omat si se vedeau multe stelute, acestea indicand un an bun, cu multe cununii.
Dan POSTOLEA
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1765 (s) | 22 queries | Mysql time :0.025815 (s)

loading...