News Flash:

Primarul sufera de "modestie"

13 Martie 2000
1373 Vizualizari | 0 Comentarii
•El se vrea un primar al "tuturor iesenilor" •Problemele personale le-a transformat in probleme ale urbei

Studiul de piata al primarului e o incercare de manipulare a iesenilor

Realizat si interpretat de un pseudo-sociolog "moldovean", basca si exponentul Partidului Moldovenilor in consiliul local, sondajul de opinie difuzat recent privind "activitatea, imaginea si notorietatea primarului" a constituit un exemplu elocvent de manipulare grosolana a electoratului. Mai mult, asa-zisul exercitiu electoral a fost construit in asa fel incat seful "moldovenilor" sa iasa cu "procente" mari, chiar daca nu corespunde cu realitatea. Faptul ca se imbata cu apa rece nu este singura problema a primarului inca in exercitiu, important este ca iesenii si-au conturat parerile despre primarul - veteran, uitat de cativa in acest scaun. Revenind la sondajul de opinie, cea mai hilara intrebare, adresata mai degraba prescolarilor din gradinitele din Tatarasi decat unor persoane mature, a fost daca "Simirad este un primar al tuturor iesenilor". Docilul si (ne)experimentatul sociolog a scos pentru seful sau un procent de 70,4%, estimare de care nu este nici el convins. Dincolo de aceasta exagerare voita, Simirad sufera de boala maretiei - proclamandu-se primar al tuturor iesenilor - si acest orgoliu este alimentat de cateva persoane "de bine".

O "realizare": taxa pe intuneric

Cum a inteles sa fie primar pentru ieseni, sunt cateva exemple in acest sens. La sfarsitul lunii februarie, Avocatul Poporului a declarat ilegala taxa pe iluminatul public, instituita din initiativa lui Simirad. Precizam ca mai multi cetateni din municipiul Iasi, nemultumiti de intunericul "iluminatului stradal", in conditiile in care platesc acest iluminat public, au sesizat institutia Avocatului Poporului. Plangerea iesenilor s-a dovedit a fi justificata de Avocatul Poporului, prin Paul Mitroi, care in ultima instanta a declarat taxa ca fiind ilegala, conform legii.
Reamintim ca in baza hotararii CL nr.225/21.12.1998 a fost instituita taxa pentru iluminatul public, incasata lunar, in procent de 5% din valoarea facturii Conel pentru persoanele fizice si 0,5% pentru persoanele juridice. In 1999, iesenii au cotizat pentru iluminatul stradal cu 3,4 miliarde de lei, bani luati in conditii ilegale de municipalitate. Conform celor declarate de directoarea Directiei economice, Tamara Cudelcu, cei 3,4 miliarde de lei au fost compensati intre Conel si Primaria Iasi. Surprinzator, in executia bugetului de venituri si cheltuieli, la capitolul incasari si cheltuieli din iluminatul public nu a fost trecuta nici o suma. In conformitate cu Legea administratiei publice locale si a finantelor publice locale, din bugetul local se asigura alocatii bugetare pentru iluminatul public. Taxa pentru iluminatul stradal, aprobata de CL, s-a dorit a fi fonduri suplimentare pentru diverse investitii in ceea ce priveste iluminatul public. Lucrurile nu au stat, se pare, asa, pentru ca iluminatul a fost platit numai de contribuabili. Astfel, intrucat anul trecut primaria nu si-a onorat datoriile pentru iluminatul public, Conel si-a operat suma din facturile iesenilor.

A doua "realizare": Piata Natiunii

"Primar al tuturor iesenilor" a fost si in cazul afacerii Piata Natiunii - o risipa finantata pe banii contribuabililor.
Prin hotararea consiliului local din 10 iulie 1995 s-a aprobat "preluarea si continuarea lucrarii Statuia Unirii prin contractarea acesteia si realizarea din marmura". De asemenea, s-a aprobat plata integrala a lucrarii, in suma de 13 milioane de lei catre Fundatia Europolis - Bucuresti, proprietara initiala a statuii. Ulterior, fara stirea consilierilor, primarul a completat hotararea, adaugand la suma solicitata de fundatie alte 7 milioane de lei, ce urmau a fi destinate sculptorului Constantin Crenganis.
In sedinta comisiei din luna septembrie 1995, constituita pentru realizarea monumentului Unirii, s-a discutat devizul lucrarilor pentru executia faimoasei statuii. Cateva zile mai tarziu, plenul a adoptat - CL 156/02.101995 - devizul in suma de 140 de milioane de lei, fara convertirea sa in valuta. Conform contractului incheiat intre primarul municipiului Iasi si sculptorul Crenganis, manopera Statuii Unirii a fost negociata la 58.008 dolari (140 de milioane de lei). Cursul valutar folosit a fost de 2.312 lei/USD, practicat in luna noiembrie 1995. Culmea birocratiei este faptul ca in anexa contractului - pagina 40, care probabil a fost introdusa in dosar ulterior, a fost trecuta suma de 134,112 milioane de lei - 66.122 dolari, la acelasi curs valutar din luna noiembrie. Cu alte cuvinte, in contract, manopera a fost negociata la 58.008 dolari - 140 de milioane de lei, iar in anexa contractului s-a negociat la 66.122 dolari. Neconcordanta dintre contract si anexa contractului precum si cursurile valutare aplicate sunt cateva argumente care demonstreaza intentia "civica" a primarului in cheltuirea banilor publici.
Urmare a sedintei din luna noiembrie 1995, a fost adoptata HCL 196, prin care este aprobata suma totala, inclusiv materialele, pentru executia Statuii Unirii de 250 de milioane de lei. In final, manopera negociata de seful municipalitatii cu sculptorul a fost de 101.000 dolari - 1,6 miliarde de lei. Piata Natiunii, amplasata in fata Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa", nu a fost nicicand inscrisa pe lista de investitii a primariei, asa cum ar fi fost legal. Aceasta a fost inclusa pe lista de lucrari a Directiei de Administrare a Domeniului Public (DADP). Cu alte cuvinte, Consiliul Local Iasi nu a aprobat niciodata obiectivul de investitie Piata Natiunii. Printr-o maniera abila, executivul a evitat licitatia, care se organizeaza in cazul obiectivelor de investitii, si a evitat studiile de prefezabilitate si fezabilitate ale lucrarii. Votul consilierilor a fost exprimat numai pentru Statuia Natiunii. In total, Piata Natiunii a costat 7,5 miliarde de lei.

A treia "realizare": un nou cartier rezidential

Tot din zel pentru ieseni, Simirad a programat investitii in cartierul unde isi are proprietatea. Fara nici un fel de respect fata de cetateni, alesii au aprobat studiul de prefezabilitate si organizarea licitatiei obiectivului de investitii "Canalizare soseaua T. Neculai-soseaua Voinesti in cartierul Galata". Cum era de asteptat, din comisia care se va ocupa de aceasta licitatie va face parte: Constantin Simirad, in calitate de presedinte al comisiei, viceprimarul Vasile Dumitriu, un reprezentant al MLPAT, consilierii Antemir Dasu si George Carapanu, inginer Radu Onofrei si consilier juridic Dumitrina Popescu, in calitate de membri ai comisiei. Studiul de prefezabilitate va fi executat de Directia tehnica - serviciul gospodarie comunala si serviciul investitii din cadrul primariei. Potrivit referatului de specialitate intocmit de aceste servicii, "realizarea noii canalizari pe soseaua T. Neculai (tronson Biserica Sf. Vasile-soseaua Galata), pe o lungime de cca 400 metri, si soseaua Voinesti, pe o lungime de cca 1.300 metri, ar rezolva problemele legate de colectarea si evacuarea apelor meteorice si a celor uzate". Lungimea totala a canalizarii va fi de 1.700 metri si care va costa 7,7 miliarde de lei, suma suportata din bugetul local.
In opinia executivului local, una din prioritatile urbei este aranjarea proprietatii lui Simirad din cartierul Galata. Potrivit raportului privind starea economica, sociala si administrativa a municipiului Iasi, pe 1999, "nerespectarea legalitatii documentatiei de urbanism s-a datorat si lipsei planurilor urbanistice zonale pentru parti importante din oras". In opinia edililor orasului, printre zonele importante se numara si Galata, unde, intamplator, primarul si-a cumparat teren, in suprafata de 1.175 mp, situat in strada Valeni nr.1. Cu sprijinul tacit al consilierilor, seful executivului local si-a "tras" cartier rezidential in Galata, pe banii publici. Serviciul de arhitectura si urbanism al primariei a considerat "necesar" sa "rezolve" intocmirea unui PUZ pentru intreaga zona cuprinsa intre soseaua Iasi-Voinesti, Valea Adinca si strada Valeni. In referatul de specialitate, intocmit de acelasi serviciu public, se precizeaza ca "apar cereri pentru constructii intr-o zona al carui caracter urbanistic n-a fost inca constituit. Planul Urbanistic General stabileste pentru aceasta zona constituirea unui cartier rezidential - locuinte individuale sau colective cu regim mic de inaltime".
Sorin ALEXA
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1349 (s) | 22 queries | Mysql time :0.017344 (s)

loading...