News Flash:

Procurorii trec cu buldozerul peste libertatea presei

16 Martie 2005
801 Vizualizari | 0 Comentarii
La audierile facute de procurorii de la Parchetul National Anticoruptie, angajatilor cotidianului ZIUA de Iasi li s-a impus sa-si deconspire sursele anumitor anchete de presa, care au scos la iveala ilegalitati comise de oameni importanti din Iasi. Mai mult, o parte dintre anchetele efectuate de ZIUA de Iasi au facut subiectul unor materiale de prima pagina si au ajutat procurorii la descoperirea unor ilegalitati neasteptate. Este stiut faptul ca ZIUA de Iasi si-a castigat renumele de ziar incomod prin faptul ca nu a ezitat niciodata sa dezvaluie ilegalitatile facute de anumite grupuri de afaceristi ieseni. Insa mai trebuie mentionat faptul ca nici una dintre anchete publicate in paginile acestui ziar nu au fost facuta fara o documentare solida. In contextul in care redactorii de la cotidianul ZIUA de Iasi au fost obligati sa spuna modul in care au facut aceste anchete mai mult decat incomode, vom prezenta in randurile urmatoare cateva reactii ale oamenilor care au legatura directa cu aplicarea si respectarea legii.

Procurorii ieseni trec peste legile europene

Deficientele si omisiunile din legile interne ale unui stat sunt corectate si suplinite de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), care trebuie aplicata de instantele nationale. Libertatea de exprimare si libertatea presei sunt vitale pentru existenta unei societati democratice. Astfel, necesitatea restrangerii libertatii de exprimare intr-o societate democratica pentru a proteja reputatia sau drepturile altora inceteaza acolo unde incepe o alta necesitate, aceea de a incuraja discutiile deschise asupra unor chestiuni de interes public. Deoarece libertatea de exprimare are in vedere nu numai continutul ideilor si al informatiilor, cat si forma in care acestea sunt exprimate, transmiterea ideilor se poate face si intr-o maniera provocatoare, pentru a atrage atentia publicului. Curtea Europeana a acceptat si folosirea unor termeni violenti atunci cand scopul ziaristului este discutarea unei chestiuni de interes public. Deoarece presa are rolul de "caine de paza public", libertatea jurnalistica acopera si recurgerea la o anumita doza de exagerare sau chiar de provocare. Curtea Europeana dispune ca politicienii, deoarece sunt persoane publice, trebuie sa accepte in mod inevitabil si constient verificarea fiecarui cuvant si a fiecarei fapte, atat din partea jurnalistilor, cat si din partea marelui public si trebuie sa dovedeasca un grad mai mare de toleranta. Datorita rolului deosebit pe care il au in viata oamenilor, in mod evident toate actiunile, omisiunile, gesturile si toate cuvintele persoanelor care au functii politice sunt de interes public. Protectia surselor jurnalistice este una din conditiile esentiale ale libertatii presei, deoarece lipsa unei astfel de protectii ar impiedica sursele sa sprijine presa, respectiv activitatea de informare a publicului cu privire la chestiunile de interes public. Rezultatul logic al divulgarii surselor este ca tot mai putine persoane ar fi dispuse sa ofere informatii presei, fiind inevitabil expuse riscurilor care decurg din deconspirare. Divulgarea surselor ar submina rolul vital al presei, de "caine de paza public", si ar afecta posibilitatea presei de a oferi informatii corecte si demne de incredere.

Exemplu

Nu cu foarte mult timp in urma, Ionel Dalban, din Roman, ziaristul si directorului revistei Cronica Romaneasca, si-a gasit dreptatea la CEDO, insa prea tarziu, dupa ce deja murise. In 1992 acesta publicase un articol cu privire la anumite fraude facute de o firma din Roman. Dupa o plangere prealabila, Judecatoria l-a condamnat pe ziaristul Dalban la trei luni de inchisoare pentru calomnie si l-a dat afara din presa. Un an mai tarziu, Tribunalul a mentinut aceasta decizie, motiv pentru care s-a ajuns la CEDO. In ancheta penala, ziaristul a fost pus sa-si deconspire sursele si nu a facut-o. Mai mult, CEDO l-a achitat pe respectivul ziarist si a obligat statul la plata daunelor morale, considerand ca este inadmisibil ca un ziarist sa nu poata formula judecati critice de valoare decat sub conditia demonstrarii veridicitatii informatiei si a surselor.

"Este firesc ca procurorii sa ceara astfel de date, insa depinde de importanta anchetei care este in desfasurare. Daca informatia din respectivele anchete corespunde realitatii si are acoperire totala nu e corect ca procurorii sa ceara astfel asemenea date. Exista un ordin al CEDO prin care rezulta ca atata vreme cat informatia este conforma cu adevarul nu esti obligat si nici nu ai dreptul sa o divulgi. Un ziarist de la Cluj, pe care il apar eu, a fost in aceeasi situatie, fiind pus sa-si divulge sursele, insa nu a facut acest lucru, cu toate ca ancheta e deja pe masa judecatorilor. Nu dezvalui sursa si cu asta gata, nu exista lege care sa te puna sa faci lucrul asta", a declarat Adrian Mogos, decanul Baroului Iasi.

"Conform prevederilor legale, nu exista nimic concret cu privire la divulgarea surselor. Totul se stabileste de la un caz la altul, in care trebuie stabilit interesul public care deriva. Spre exemplu, CEDO a dispus in cazul infractiunilor de calomnie ca nu este obligatorie divulgarea surselor de informare daca persoana implicata sau acuzata detine o functie publica. Dreptul la informare a cetateanului trebuie sa fie prioritar", a declarat judecatorul Diana Micu Cheptine, purtatorul de cuvant al Tribunalului Iasi.

"Nu pot sa fac aprecieri cu privire la acest caz, insa pot sa fac o paralela esentiala. Ceea ce v-au cerut procurorii e acelasi lucru ca modul in care se afla secretul bancar. Secretul bancar este consacrat prin lege, insa anchetatorii pot afla anumite date despre conturile unor persoane implicate in dosare penale. Prin analogie, puteti constata ca nimeni nu se poate sustrage oferirii unor informatii cerute de procurori, insa acestea trebuie sa aiba un fundament bine determinat", a declarat avocatul Maria Aldea.

"Este total incorecta actiunea procurorilor. Este o obligatie intrinseca a ziaristului de a-si forma surse pe teren si de a publica ceea ce afla si ceea ce e de interes public. Ca ziaristi ar trebui sa fiti protejati de astfel de tratament. Razboiul care se poarta acum este mai mult facut din trambite. Eu cred ca se poate vorbi despre o ingradire a libertatii presei, ceea ce este un lucru destul de grav. Cei care aveau ceva cu ziarul puteau foarte frumos sa-si rezolve nemultumirile in fata instantei de judecata si acolo sa ceara daune si sa-si sustina punctul de vedere", a declarat avocatul Dragomir Tomasevschi.

"Asta este o ancheta stalinista. Organele de ancheta pot sa afle astfel de informatii si fara a obliga ziaristii sa le divulge. Eu consider ca cei de la PNA au posibilitatea de a afla anumite date si ei pot sa hotarasca daca anchete respective au fost facute asa cum trebuie sau nu. Voi, ziaristii, aveti o libertate care s-a castigat cu greu in anul 1989 si nu ar fi corect ca procurorii sa se implice in ingradirea acesteia. Pentru a recurge la astfel de metode trebuie sa dovedesti mai intai ca cerintele nu sunt facute de dragul de a fi facute", a declarat avocatul Radu Oana.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1643 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018528 (s)

loading...