News Flash:

RAPORT ACTIONARILOR MEI

5 Iunie 1999
689 Vizualizari | 0 Comentarii
•Raport catre actionari - Dan Carlan

I. In loc de preambul
Acum 3 ani, la 2 iunie 1996 am candidat la functia de primar, din partea PL'93. Imi era aproape jena fata de domnul Simirad, pe care, cunoscindu-l doar din presa, il consideram a fi ceea ce parea. Mi-am prezentat detaliat programul, mai precis, solutiile liberale la marile probleme pe care le are de rezolvat Primaria. Am cistigat increderea a 7.000 de alegatori, care si-au investit votul in mine. Au fost putini pentru functia de primar, dar suficienti pentru a-mi da dreptul sa-i reprezint in Consiliul Local.
Lor, acestor actionari ai mei, le datorez Raportul de gestiune a increderii.

II. Despre Consiliul Municipal - parlamentul local
Consiliul Local Municipal (CLM) este format din 31 de consilieri care nu au atributiuni de ordin individual, ci doar drept de vot in sedinta CLM si in sedintele Comisiilor de specialitate ale CLM (formate din cite 7 consilieri, grupati pe diverse grupe de probleme specifice - economic, juridic, cultura etc.). Totodata, consilierii au dreptul la initiativa legislativa (propunerea de proiecte de hotariri pe ordinea de zi). Un ultim drept al consilierilor mai este indemnizatia lunara de circa 1,5 milioane lei.
Unica finalitate a activitatii CLM se concretizeaza in Hotariri ale CLM - legile locale.
Aceste hotariri, in functie de importanta domeniului reglementat, se adopta cu majoritate simpla a celor prezenti, majoritate absoluta (16 voturi) sau 2/3 din totalul consilierilor (21 voturi).
Hotaririle CLM reglementeaza problemele de interes local, stabilesc modul de cheltuire a bugetului local, hotarasc asupra utilizarii patrimoniului Municipiului, precum si o serie intreaga de alte reglementari cu putere de lege pe plan local.
Toate Hotaririle emise de CLM sint (sau trebuie sa fie) aplicate in practica de catre "guvernul" local, adica Primaria, in frunte cu "primul ministru al municipiului" - Primarul.
Nici un consilier nu are dreptul legal de a interveni in problemele directe ale Primariri, ca factor de decizie, ci doar sa adreseze interpelari, in sedinta CLM, interpelari la care Primarul, sau ceilalti functionari vizati snt obligati sa raspunda in scris, in maximum 30 zile.
Rezulta, asadar, ca singurele instrumente legale, prin care consilierul municipal isi poate exercita puterea, sint:
- Votul sau de maximum 3,22% in Consiliu;
- Dreptul de a propune Hotariri in dezbaterea Consiliului, fara garantia ca acestea vor fi discutate sau aprobate;
- Interpelarile adresate Primariei;
- Informarea opiniei publice, prin presa, cu privire la problemele de interes local.

Teoretic, CLM este independent de Primarie, avind rolul de a-i stabili acesteia din urma regula jocului. Practic, CLM este instrumentul prin care Primarul obtine legile de care are nevoie pentru a guverna conform cu convingerile sale.
Din acest motiv, Consiliul poate fi (daca este puternic) un filtru colectiv in fata oricarui abuz al Primariei. La fel de bine, daca este slab, Consiliul va fi subordonat (dominat) de catre Primar, va vota cu ochii inchisi toate Hotaririle propuse de acesta si va sfirsi prin a ajunge "Consiliul rusinii" datorita traumelor aduse oamenilor prin unele Hotariri aberante.
La Iasi, in 1996, domnul Simirad stia ca va din din nou primar. Si-a concentrat atentia in campania electorala spre a cere alegatorilor sa-i voteze lista de consilieri. Oamenii nu au inteles cit de periculos este sa bagi toata brinza intr-o singura placinta, si i-au oferit domnului Primar 13 consilieri (42%). Iar placinta s-a ars! Cu citeva aliante, fara eforturi, domnul Primar a obtinut controlul absolut asupra CLM. Adica pur si simplu l-a desfiintat! Consiliul a ramas locul in care nu se intimpla mai nimic, unde oamenii sint plictisiti, grabiti, dar, in acelasi timp, supusi total vointei primarului.
In loc sa exercite ei controlul aspru asupra Primariei, consilierii sint adeseori besteliti, insultati si redusi la tacere, fara ca solidaritatea colegilor sa functioneze. Infractiunea principala pe care o poate comite un consilier este aceea de a contrazice o idee a Primarului. In secunda urmatoare este apostrofat, izolat, lovit cu vorbe grele.
Prin acest mecanism, cumulat cu atractia micilor avantaje personale, acceptate de catre unii consilieri (nu multi, dar de ajuns!) - un consiliu de administratie, o excursie in Italia etc. - Consiliul a ajuns sa voteze cu privirea in pamint si cu mina sus, impotriva evidentei si a bunului simt.
Putinii consilieri care s-au zbatut sistematic sa faca ceva, sa-i pastreze demnitatea, au fost si sint tinta atacurilor de tot felul.
Domnul Nichita, unul dintre cei mai capabili si mai responsabili consilieri, a fost dat afara din Consiliu (invalidat) dupa o lupta de doua ore a Primarului cu consilierii. Pretextul? Este manager la RAJAC si ar fi incompatibil, desi RAJAC este subordonata judetului si nu municipiului.
In acelasi timp, consilierii apropiati Primarului, impreuna cu viceprimarii, erau in Consiliile de Administratie ale regiilor din subordineadirecta a lor (Termoficare, RATC), jucind stralucit rolul simultan de arbitri si jucatori si incaind indemnizatia pe masura.
Motivul real al excluderii domnului Nichita il constituie fosta si posibil viitoarea candidatura a sa la functia de Primar. In fata acestui pericol, interesul orasului de a avea in Consiliu oameni de valoare, alesi, n-a mai contat.
Un alt exemplu, de alta nuanta, este cel al domnului Robert Virga. Tinarul domn, altminteri fara nici un cusur, ocupa de un an un loc de consilier care nu-i apartine!
Pentru asta incaseaza indemnizatia lunara, voteaza sirguincios tot ce i se cere si in rest nu exista. Ofer un premiu de un milion oricui va marturisi ca i-a auzit macar o data vocea in Consiliu, exceptind depunerea juramintului. Prin abuzul domnului Primar, tinarul Virga, colegul dumisale de partid, ocupa ilegal locul care se cuvine unui profesor. Dar ce importanta are? Pina cind justitia va face ordine, orasul are un consilier mai putin, domnul Primar un vot in plus in Consiliu iar tinerelul moldovean un loc de munca.
Privita pe ansamblu, pe baza atitudinii, rezultatelor si gradului de responsabilitate civica, prestatia actualului Consiliu o consider drept slaba, ineficienta si instrainata de nevoile simple si dureroase ale oamenilor.

III. Despre Primarie, ca guvern local si despre Municipiul Iasi, ca fiinta vie si nu ca monument de marmura

In sens metaforic, Primaria Iasi este o imensa constructie de carton, plina de imagine electorala dar goala de substanta.
Fiecare familie din Iasi contribuie la bugetul municipiului, intr-un an, in medie, cu 2.500.000 lei, prin impozite, taxe, chirii si alte forme de contributie.
Rezulta asadar ca daca Primaria lasa pe ultimul plan durerile oamenilor, nevoile lor fundamentale si cheltuie banii in constructii de marmura, de un lux strident in raport cu saracia din jur, atunci totul este o constructie de carton, frumoasa la privire, dar goala la suflet, mindria personala a celui care a hotarit s-o nasca, dar sacrificiul inutil al celor care au trebuit sa plateasca.
Definesc Primaria drept Constructie de carton deoarece tot ce se face acolo poarta amprenta nevoii de a se produce imagine electorala si nicidecum a nevoii de a produce beneficii reale oamenilor.
In cele ce urmeaza, voi trece in revista principalele probleme ale orasului, asa cum sint ele rezolvate acum si asa cum cred eu ca ar trebui rezolvate.

1. Serviciul de termoficare
Furnizarea apei calde si a incalzirii reprezinta cea mai mare batjocura la adresa orasului, in prezent. Primaria nu a fost si nu este in stare sa gaseasca solutii pentru a vindeca boala din Regia de Termoficare. In anii precedenti, se primeau de la bugetul de stat subventii pentru pretul gigacaloriei. Aceste subventii trebuiau completate din sursele proprii ale primariei, cu prioritate, pentru a se asigura necesarul din fiecare an. Pentru ca banii s-au utilizat, in interes electoral, prioritar la investitii "vizibile", in fiecare an s-a lasat un deficit neacoperit, care urma sa se plateasca in anul urmator, din subventiile de la Ministerul de Finante.
La 1 ianuarie 1999, s-a schimbat legea, iar Primaria nu mai primeste bani de la Bucuresrti ci foloseste doar incasarile locale. I-au fost lasate in schimb, sa incaseze direct, impozitul pe salarii (partial) si impozitul pe cladiri in cuantum majorat de citeva zeci de ori.
Asadar, deficitul lasat in anii precedenti a ajuns exact la cei care l-au creat: Primaria.
Regia de Termoficare avea nevoie in acest an de 83 miliarde subventii, pentru a acoperi costurile, cita vreme pretul platit de populatie nu este cel real. Primarul a refuzat sa aloce mai mult de 23 miliarde, dorind sa faca alte investitii, de peste 55 miliarde. A cerut ca restul sa-l plateasca populatia.
Ignorind consistent datoriile uriase ale regiei (140 miliarde) si majorarile aberante pe care aceasta va trebui sa le plateasca (cot la cot cu cetatenii consumatori) se arunca vina pe populatie, "care este rau platnica". Se exercita presiuni de neacceptat asupra oamenilor, oprindu-le apa calda si caldura, de-a valma, chiar si celor care au platit la zi.
Eu cred ca RA Termoficare trebuie chiar in aceasta vara restructurata prin dezmembrare, la nivelul punctelor termice. Controlul asupra punctului termic si asupra folosirii banilor sa treaca in miinile consumatorilor din zona.
Primaria trebuie sa investeasca in dotarea punctelor termice cu cazane proprii, pentru ca pretul caldurii sa scada la jumatate. In acest fel, oamenii platesc mai putin, primaria nu mai trebuie sa cheltuie bani cu subventia, iar calitatea este in puterea consumatorului.
Eu cred ca Primaria nu vrea sa desfiinteze Regia cea uriasa deoarece acolo inca se pot face tot felul de potlogarii din banii oamenilor.
Garajul cu telecomanda facut din banii regiei linga blocul domnului Primar (sub titlul de... "magazie"), precum si acoperisul acestuia, platit de regie anticipat si recuperat apoi in rate pe 2 ani sint exemple certe de beneficii pe care le aduce controlul asupra unui asemenea colos.
Eu cred ca, daca nu se iau masuri in aceasta vara, la iarna va fi dezastru.
2. Serviciul de salubritate, spatii verzi si reparatii strazi.
A functionat bine pe vremea cind RA Citadin era condusa de domnul Teodorescu. Deoarece a dorit sa se respecte legea si sa transforme regia in societate comerciala, reducind astfel influenta directa a Primariei, dl Teodorescu a trebuit sa plece. RA Citadin a fost inghitita de Primarie, devenind un serviciu in cadrul acesteia. Acest lucru a trebuit facut deoarece RA Citadin a fost din 1996 principalul agent electoral al domnului Primar. Regia a efectuat lucrari neplatite de primarie, in anul electoral 1996 (spatii verzi si reparatii strazi) de peste 2 milioane dolari (30 miliarde lei azi), raminind datoare la furnizori, impozite si banci pentru anii urmatori. Fiind preluata in Primarie, ca serviciu al acesteia, Citadin primeste acum direct lucrarile publice, fara licitatie la preturi mari, din care isi recupereaza vechile deficite.
Calitatea lucrarilor este tot mai proasta, se cheltuie sute de milioane pe radiotelefoane si alte prostii, cheltuielile fiind tot mai greu de controlat.
La acest capitol, al salubritatii, trebuie aratat premiera absoluta din vara trecuta, cind, pe fondul disputelor dintre Primarie si Consiliul Judetean, privitoare la buget, insusi Primarul a ordonat serviciului de salubritate pedepsirea cetatenilor prin lasarea gunoaielor maldar in oras, vreme de o saptamina, ca mod de presiune psihologica la impartirea bugetului de catre CJ.
Eu cred ca aceasta activitate trebuie transformata in societate comerciala privatizabila si pusa in concurenta cu alte firme de profil. Daca s-ar scoate lucrarile de reparatii strazi la licitatie, preturile ar fi incomparabil mai mici iar calitatea mai buna decit acum, cind Primaria cu o mina plateste si cu celelalte executa lucrarea. Situatia actuala seamana cu partidele de sah pe care le jucam singur in camin, cind eram elev. Intotdeauna cistigau "negrele" iar daca voiam, dadeam si mat in 3 mutari!
Eu cred ca aceasta asezare in adevar nu este dorita de catre Primarie, deoarece primavara viitoare se va relua ciclul electoral, volumul lucrarilor necesare pentru a impresiona electoratul neputind fi executat pe datorie decit pastrind actuala organziare, sacrificind alte prioritati.

3. Invatamintul
Incepind cu acest an, invatamintul preuniversitar a fost preluat la finantare de catre Primarie. Desi Legea bugetului obliga explicit sa se aloce cu prioritate banii necesari pentru invatamint, in conditiile in care cheltuielile cu sanatatea s-au luat de la Primarie si s-au dat la Casele de Asigurari, Primaria nu a fost de acord sa aloce decit jumatate din necesar. Asa se face ca, in timp ce scolilor li se refuza dotari minime, copiii renunta la covrigul zilnic pentru a cotiza la fondul clasei bani de creta, iar in Primarie se cumpara in nestire, an de an, zeci de calculatoare, telefoane mobile, covoare, televizoare si tone de rechizite.
Eu cred, fara demagogie, ca cea mai sigura investitie posibila este aceea facuta in copiii nostri, in generatia care miine va munci in locul nostru.

4. Cultura
Eu am crescut la munte. Poate inteleg mai bine cintecul pasarelelor decit un concert la Filarmonica. Sint sigur insa ca, daca ne fudulim cu sintagma "Iasi - orasul culturii", atunci nu avem dreptul sa ignoram prabusirea financiara a Filarmonicii. Dupa ce sta jumulita de tencuiala de citiva ani, Filarmonica a ajuns sa-si vada instrumentistii fara bani de piine. Cind vine vorba de bani, Filarmonica nu mai este in orasul culturii ci in judetul Iasi, adica nu-i treaba noastra. Iar pentru a arata poporului cit sintem noi de gospodari, alocam pentru "Cultura" 4 miliarde la investitii, dar incepem a reconstitui in Tatarasi (!) un Ateneu pe care istoria Iasului nu-l recunoaste decit ca pe un Camin Cultural de cartier. La anul, NOI ne vom fali cu o ctitorie iar EL cu o Filarmonica in paragina.
Eu cred ca nu-i corect.

5. Sport, timp liber
Nu au ramas in activitate performanta decit acele sectii sau asociatii sportive care au primit sprijin consistent din sectorul privat.
Cel mai electoral sport, fotbalul, a fost casapit sistematic, pe criterii politice.
Prin eforturile fostului Presedinte CJ - Ion Amihaesii si ale lui Gigi Nichita, s-a infiintat in 1995 societatea IASI XXI, avind, pina la urma, actionar majoritar, Primaria. In 1998 s-a impus taxa pentru sport, gestionata tot de Primarie.
Cind la conducerea clubului erau oameni incomozi Primariei (Ianul, Nichita, Antohi, Hodea), comanda politica inchidea robinetele, clubul era lasat in saracie, iar conducatorii, acuzati de golanii. Cind situatia ajungea la limita, "interventia salvatoare" a Primariei dadea o unda de speranta si recunostinta suporterilor.
Eu cred ca FC Poli trebuie complet depozitata, curata de orice presiune politica si lasata sa construiasca 2-3 ani o noua echipa. Cu doua conditii:
- 40% din bani sa mearga la Centrul de Copii si Juniori;
- nici un antrenor sau jucator din afara Iasului sa nu mai fie adus in urmatorii trei ani la echipa.
Dupa citiva ani de dificultati, RAJAC a reusit in acest an sa renoveze consistent standul si sa organizeze o serie de manifestari care au atras mii de oameni. Speriata de faptul ca potentialul adversar politic are realizari palpabile, Primaria a declansat imediat campania de denigrare ("RAJAC n-a fost in stare sa dea un var la strand!!"), anuntind ca vrea Strandul inapoi.
Eu cred ca bazele de agrement pot fi aduse intr-o stare cit de cit omeneasca, si lasate in administrarea acelor agenti economici care au puterea si interesul direct sa o faca. Stadionul Constructorul va fi renovat de o firma privata interesata; Stadionul Emil Alexandrescu a fost renovat partial de catre firmele de constructii sustinatoare ale FC Politehnica, iar strandul de catre RAJAC.
Eu cred ca acestia trebuie felicitati si nu sabotati.

6. Politica de investitii locale
Este, poate, elementul care da greutate notiunii de Primarie de carton.
Orasul are nevoie de apa calda si caldura ieftine. Orasul are nevoie de strazi reparate si in zonele mai indepartate de centru. Orasul are nevoie de Statia de Epurare. Filarmonica are nevoie de 350 milioane ca sa scoata din vama o bijuterie de pian Steinway. Oamenii tineri au nevoie de locuinte.
Eu cred ca orasul nu are nevoie de acea Statuie a Unirii a carei mare calitate este ca va fi cea mai mare sin sud-estul Europei.
Mergeti, oameni buni, in fata Universitatii de Medicina si admirati colosul de piatra in care numai pe manopera platiti un miliard! Apropo, aveti curaj sa convertiti un miliard de lei in piine, lapte sau fasole?
Eu cred ca, in Iasul saraciei zilelor noastre, nu avem nevoie de piete inmarmorate, in care taranilor inmarmuriti sa le fie frica a intra.
Numai in acest an, ansamblul Piata Independentei va costa 15,5 miliarde (50-60 de piini pentru fiecare familie din Iasi).
Eu cred ca nu ne permite acum o investigatie gigantica precum Pasarela Tatarasi - Centru care costa cit intreg bugetul pe un an.
Eu mai cred ca ne-ar sta bine sa chivernisim banii mai strins si sa ne aliniem setea de lux la saracia din jur.

7. Fiscalitatea si economia locala

In ultimii trei ani, nivelul impozitelor, taxelor si chiriilor percepute de Primarie au cunoscut o crestere absolut insuportabila. Toate cotele stabilite prin lege au fost orientate la limite maxime iar cele aflate la dispozitia autoritatii locale au fost majorate sistematic, fara nici o legatura cu inflatia sau cursul valutar.
Chiriile spatiilor comerciale au fost aduse la asemenea limite incit ar trebui legalizat comertul cu droguri pentru a nu da faliment.
Odata cu inceperea vinzarii spatiilor comerciale catre locatari s-a inregistrat un alt fenomen nefast. Primaria nu vinde atit spatiul comercial propriu-zis cit obliga comerciantul sa-si rascumpere propria munca in citiva ani.
Astfel, in timp ce licitatiile normale, pentru vinzarea unor spatii neutilizate, se opresc la 2-3 milioane lei/mp, in negocierea directa ("privilegiu" pentru chiriasi) se impune un pret de pornire dublu valorii rezultate din expertiza tehnica, ajungind la intervalul 6-9 milioane lei/mp.
Aparent, se apara avutul public. Practic, se impinge la dezastru comerciantul care a muncit ani in sir, accepta un pret imoral si riscul de a se scufunda dupa citeva luni.
Cei care nu accepta pretul sint obligati sa plateasca expertiza, caseta video a negocierii si comisioanele negociatorilor, sub amenintarea pierderii si a calitatii de chirias.
Eu cred ca, atit timp cit in oras traiesc oameni care au nevoie de locuri de munca, oameni care contribuie din salariile lor la bugetul local prin impozite, relatia Primarie - cetatean si relatia Primarie - agent economic trebuie sa fie sub semnul echilibrat al parteneriatului si nu sub semnul dictaturii.
Fiscalitatea excesiva stimuleaza evaziunea fiscala si activitatea economica ascunsa. Daca i se cere mai mult decit este rezonabil, omul (altminteri corect) va achita intretinerea, va sari gardul la bazar sau va face angajari la negru. Fiscalitatea excesiva este o plasa in care mor cei care platesc si din care ies intariti cei smecheri.
O fiscalitate generala mai mica inseamna un oras cu activitate economica mai vie, cu locuri de munca mai multe, cu impozite mai mici dar mai multe. Din acest punct de vedere sint orase ciumate, in care totul moare, si sint orase intelepte, in care se rezista.

IV. Despre mine

1. Ce am facut in acesti trei ani
- Am initiat 6 proiecte de Hotariri, in domenii de care m-am preocupat in mod special (restructurarea RA Termoficare, sprijinirea sportivilor de performanta, eliminarea birocratiei in autorizarea agentilor economici, asigurarea independentei presei fata de Primarie etc.). Toate au ajuns la Registratura, dar nici unul nu a putut fi discutat datorita impotrivirii domnului Primar (domnia sa stabileste ordinea de zi a sedintei si isi rezerva dreptul de a stopa proiectele care nu-i plac);
- Am interpelat Primaria, pe diverse teme de interes, in aproape fiecare sedinta, privitor la abuzuri sau nedreptati comise pe seama cetatenilor. In primele luni am primit raspunsuri formale, apoi nici macar atit;
- Am consumat energie la maxim, in orice sedinta, pentru a nu permite adoptarea unor hotariri incorecte sau inoportune, sau pentru a corecta hotariri ce contineau pe alocuri erori.
De multe ori am fost agresat verbal pentru incapatinarea de a cere corectitudine, uneori am fost si insultat. Asa s-a nascut povestea cu "bufonul", cind insultat public de catre Primar, cu acest calificativ, in loc sa-l chem in judecata, am raspuns cu o gluma, confectionind si folosind o tichie de bufon. Eram inca naiv si credeam ca intelege greseala.
- Am facut publice prin presa toate cele pe care le-am considerat nelegale sau abuzive, pornind de la convingerea ca oamenii au macar dreptul sa stie.
2. Ce nu am facut
- Nu mi-am pastrat functia de Presedinte al Comisiei de Privatizare, cind am constatat ca nimic din ce am incercat sa fac nu a putut sparge impotrivirea din jur;
- Nu am cazut in plasa nici celui mai marunt avantaj de pe urma functiei. Am putut astfel sa ramin vertical si cu privirea limpede. Chiar si indemnizatia lunara am donat-o integral tineretului liberal, pentru diverse actiuni ale lor;
- Nu am facut nici un compromis de care sa-mi fie rusine;
- Nu am reusit sa influentez intr-o proportie importanta deciziile care s-au luat astfel incit votul meu a ramas de multe ori doar simbolic, nu si eficient;
- Nu am reusit sa fac liante care sa-mi permita exercitarea unei presiuni eficiente pentru a avea si rezultate, nu numai initiative.
Din pacate pentru idealurile mele si, probabil, ale actionarilor mei, decontul activitatii mele in cei trei ani de mandat ar suna cam asa:
"Nu v-am inselat increderea, nu v-am vindut sperantele, dar nici nu ma pot lauda ca las in urma realizari palpabile, care sa va faca sa traiti mai bine decit daca n-as fi existat.
Sint doar solitar si aproape la fel de neputincios ca si dumneavoastra".
Actionarilor mei de suflet,
Cu multumiri
Dan Carlan
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1771 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018156 (s)