News Flash:

Rate pentru supravietuire

27 Martie 2009
1484 Vizualizari | 3 Comentarii
Rate pentru supravietuire
• Ramasi singuri, fara ajutor, neputinciosi si speriati de teancurile de facturi si de ratele facute la banci, pensionarii ieseni nu mai au decat o singura solutie pentru a supravietui • Acestia au devenit practic dependenti de imprumuturile de la Casa de Ajutor Reciproc • Cei mai multi iau bani pentru acoperirea unor rate la banca


Ramasi singuri, fara ajutor, neputinciosi si speriati de teancurile de facturi si de ratele facute la banci, pensionarii ieseni nu mai au decat o singura solutie pentru a supravietui. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) este asaltata de sute de pensionari care nu fac altceva decat sa imprumute bani pentru a avea cu ce sa isi duca amarul. Desi numarul celor care au apelat la banii ce provin din fondurile CARP nu este cu mult peste cel de anul trecut, valoarea sumelor cerute de pensionari este ingrijoratoare, demonstrand greutatea cu care acestia fac fata vremurilor de criza. "Comparativ cu martie 2008, numarul celor care au solicitat un imprumut de la noi este cu 10 la suta mai mare. In schimb, valoarea imprumuturilor este cu 67 la suta mai mare. Astfel, daca in martie 2008, 1.209 pensionari au luat 17, 5 miliarde lei (vechi-n.r.), la momentul de fata 1.330 de pensionari au cerut 29,3 miliarde lei. Suma va creste, in conditiile in care luna martie inca nu s-a terminat", a explicat Elena Ungureanu, presedintele CARP Iasi. Cele mai multe imprumuturi se fac pentru acoperirea unor rate la banca. O simpla scrisoare primita acasa prin care banca ii informeaza intr-un mod sec, fara nici un fel de explicatii, ca au depasit data limita de plata a ratelor ii ingrijoreaza mai mult decat faptul ca poate maine nu au cu ce sa isi cumpere medicamente sau nu au ce sa puna pe masa. Toate acestea costa si, puse cap la cap, depasesc cu mult pensiile mizere. "Cei mai multi vin si spun ca nu au cu ce sa isi mai plateasca ratele la banca", sustine conducerea CARP. Faptul ca pensionarii sunt dependenti de ajutorul dat de CARP se poate observa cu ochiul liber. Daca inainte, respectiv aceeasi perioada a anului trecut, lunar renuntau 50 - 60 de pensionari ieseni, acum numarul celor care nu mai vor sa faca parte din Casa de Ajutor este de unul, maximum doi pensionari. Motivarea este data numai de faptul ca daca pleaca de la CARP, nu mai pot lua imprumuturi. De asemenea, numarul membrilor a crescut cu aproape 600 de persoane. Imediat ce se inscriu la CARP, acestia vin deja cu actele necesare acordarii unui imprumut. La momentul de fata sunt inscrisi circa 13 mii de pensionari care lunar cotizeaza cu unu la suta din pensia pe care o primesc. Acestia pot lua maxim 5 mii lei, dar foarte putini vin si solicita suma maxima.

Dependenta

Pensionarii ieseni au devenit practic dependenti de aceste imprumuturi. Imediat ce termina de achitat ultima rata, revin la usa Casei de Ajutor pentru a lua din nou bani. Practic, oricine doreste sa vada disperarea sau importanta unei sume infime de 10 lei, bancnota care pentru multi este insignifianta, poate sta cateva minute in holul Casei de Ajutor Reciproc. "Imediat ce termina un imprumut, vin din nou la noi. Sunt multi care se inscriu la noi numai pentru a lua un imprumut", explica Elena Ungureanu. Astfel, acestia au devenit dependenti de fondurile pe care Casa le ofera, amanand pe cat se poate momentul in care vor ramane fara bani de medicamente, de mancare, de micile tabieturi de zi cu zi sau pentru plata facturilor apasatoare.



2.361 de pensionari au conturile blocate

La nivelul judetului Iasi, in momentul de fata, 2.361 de pensionari se afla in neplacuta situatie de a primi mai putini bani pe card sau cand vine postasul cu talonul, pentru ca nu au putut plati creditele pe care le-au facut sau nu si-au achitat obligatiile fiscale. CAR-ul pensionarilor, credite, in general de consum, de la institutii financiar-bancare, taxe si impozite locale (pe cladiri, terenuri si autoturisme), intretinerea, amenzi neplatite, despagubiri datorate unor persoane fizice sunt motivele pentru care batranii nu isi iau pensiile intregi. "Cele mai multe retineri din pensii sunt pentru neachitarea restantelor pe care acesti pensionari le-au inregistrat la Directia Generala a Finantelor Publice Iasi, la Directia Finantelor Publice Locale, reprezentand taxe si impozite, precum si restantele la imprumuturile facute la banci sau la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor", a declarat Adriana Grecu, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii Iasi.
Conform legii, la solicitarea institutiilor indreptatite sa-si recupereze debitele, Casa de Pensii poate retine pana la o treime din pensia datornicului, in cazul unui singur debit, ori, daca este vorba de mai multe datorii, se retine 50% din pensie. Executarea silita prin poprire poate inceta daca au fost achitate toate datoriile, inclusiv obligatiile de plata accesorii, cheltuielile de executare sau orice alte sume stabilite in sarcina debitorului.



dependenta
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (3)

Liviu  | #63763
Ce a adus " LOVITURA DE STAT " marii majoritati a romanilor in afara de UMILINTA ,SARACIE si BOALA ? Rusne TRADATORILOR ce nu s-au multumit cu LOVITURA ci au continuat sa ne UMILEASCA, sa ne FURE si sa ne IMBOLNAVEASCA !
pensionar  | #63764
Eutanasiati-ne domnilor. Ceea ce am facut noi este fleac pe langa ce vor face sifonierele cu teasta rasa si urmasii lor emo kids.
SAFTOIU  | #63765
CARE SUNT ACTELE NECESARE PENTRU IMPRUMUT?
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1934 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019881 (s)

loading...