News Flash:

Romania este poluata financiar

30 Iunie 1999
1272 Vizualizari | 0 Comentarii
•Banii falsi, un imperiu mafiot

Inventate in China acum o mie de ani - pentru a usura manipularea banilor de metal - bancnotele au avut nevoie de mai putin de o sta de ani pentru a se impune in fata monedei de metal. Dupa numai citiva ani, oficialitatile imperiului hotarau tiparirea bancnotelor colorate - in incercarea de a stopa falsificarea banilor de hirtie. Falsificarea banilor de hirtie a aparut, dupa cum se vede, odata cu aparitia acestora. Acum, fenomenul cunoaste o amploare deosebita, iar consecintele "intoxicarii" cu bani falsi a unei economii pot fi catastrofale. Una din incercarile istorice a apartinut lui Hitler - care a tiparit cantitati imense de lire englezesti, in incercarea de a faliemnta economia insulei.
Dupa "Marele deranj" din 1989, Romania a fost inundata de bani falsi. Indulgenta legii, regulile mafiote de organizare a retelelor in care actioneaza "legea tacerii", credulitatea oamenilor pusi pe capatuila si instabilitatea monedei nationale sint citeva din jaloanele care au punctat cresterea "pietei" falsurilor de moneda.

Moneda falsa e o industrie a profesionistilor

Exista filiere profesioniste de "fabricanti" si "plasatori" de bilete false. Sistemul dupa care sint organizati astfel de infractori cu "gulere albe" functioneaza ireprosabil dupa modelul piramidei. In virf se regasesc capii mafioti care fabrica biletele bancare, urmeaza intermediarii racolati de obicei din lumea interlopa si in ultima faza "fomistii" ori pionii de sacrificiu, de care reteaua se desparte fara prea mari remuscari. Retelele astfel constituite sint transnationale, cu multe capete, greu de distrus.Alaturi de metodele clasice de "smen", au aparut in prezent si alte metode. Plasatorii ori smenarii se se "califica" sau "recalifica" in meserie. De obicei in orice retea care functioneaza ireprosabil, legea tacerii este sustinuta de eliminarea fizica a tradatorului ori amenintarea cu moartea pentru cei care vor "sufla" atunci cind vor fi prinsi de politie. Printre succesele politiei romane se remarca descoperirea unor filiere de falsificatori de bani din Italia si Anglia.

Cazurile descoperite, un indiciu despre proportiile fenomenului

Sint multe mijloace prin care banii falsi pot ajunge pe piata - efectuarea de plati, depuneri la CEC sau banci, schimburi de monede, expeditii postale. Citeva expemple ramin edificatoare.
Judecatorii ieseni ne ofera exemplul cetateanului moldovean Anatolie Purcaci (43 de ani), care a fost arestat in noaptea de 14/15 octombrie 1998. Acesta a reusit sa plaseze la mai multe persoane din Iasi si Suceava opt bancnote false a cite 200 de marci germane si trei bancnote false de 100 dolari, prin cumpararea unor marfuri de la tonete si a 30 litri benzina de la Peco. Cetateanul din Republica Moldova a recunoscut faptele savirsite si a sustinut ca "valuta falsa a primit-o de la un cetatean bielorus, pe care il cheama Oleg". Pentru infractiunile comise, Tribunalul Iasi l-a condamnat pe plasatorul de valuta falsa la 4 ani de inchisoare.
In legatura cu falsificarea de valori, politistii ieseni ne-au confirmat ca situatiile frecvente cu care se confrunta in prezent sint reprezentate de "persoanele care muncesc in Turcia, Grecia si Cipru" care sint rasplatite pentru munca lor cu bani falsi si incearca sa scape de ei distribuindu-i pe piata naivilor. Nu in ultimul rind, in alta categorie de plasatori se situeaza unii studenti moldoveni, care aduc in Romania valuta falsa si incearca prin orice metode sau intermediari sa o vinda persoanelor in necunostinta de cauza".
Spre deosebire de Iasi, alte orase sint efectiv inundate cu valuta falsa.
In 1998, politistii timisoreni au identificat si prins in flagrant 3 italieni care au reusit sa arunce pe piata un miliard de lei falsi, in bancnote de 5.000 si 10.000 lei, ascunse sub bancheta din spate a unui autoturism, proprietatea italianului Mulo Nevio.
Turistul englez Ronald Sanderson a fost descoperit la Caransebes cu zeci de mii de dolari, lire sterline si lei falsi.
Cu sacul plin de hirtii fara valoare au fost prinsi Magel Al Masri, din Liban, Jorj Wakim, palestinian, Hamid Mohamed, din Sudan. Marfa a fost confiscata de politistii romani in forta, "cadourile" constituindu-se in 17,6 milioane de lire italiene, peste 60.000 dolari si 46.000 franci francezi contrafacute.
Printre romanii prinsi cu un mare numar de bancnote false se numara Florin Codrut, din Dolj, care a fost descoperit intr-o camera de hotel din Brasov cu 2 miliarde lei, si Mihai Bobeica, cetatean roman cu rezidenta in Italia, care a adus in Romania 30 milioane lei falsi ascunsi in locuinta parintilor sai din Bucuresti. Cei 15 milioane lei ramasi in Italia au fost ulterior ridicati de politia italiana. Printre cei mai mari falsificatori de bani din Romania se numara fratii Ciutacu si Grigoras (pentru moneda nationala), acestia putind fi considerati infractori de talie mondiala.
Trei cetateni italieni au incercat sa introduca in circulatie bancnote false de 5.000 lei insumind un miliard de lei. Lorenzo Salvadori si Maurizio Morellato au intrat in tara pe la Nadlac in 1997 cu un autoturism Volvo, plin de bani contrafacuti. Chiar si Iulian Radulescu "fiul Imparatului rromilor pe atunci" a fost descoperit si arestat de politia din Sibiu pentru detinere ilegala de valuta falsa. "Printul" Iulica II a fost prins in timp ce incerca sa vinda 4.500 dolari falsi in preajma hotelului Silva, din Sibiu. In anul 1994, trei cetateni iranieni au vindut unui compatriot circa 30.000 de marci germane false. In momentul tranzactiei, in statia de metrou "Eroilor", acestia au fost prinsi in flagrant de politistii bucuresteni. Bancnotele de 500 de marci erau realizate cu ajutorul unui copiator color special de valuta falsa. Astfel afacerea necurata s-a oprit in "depourile" Penitenciarului.

Bancnotele au ajuns adevarate opere de arta pentru a descuraja falsificatorii

Deseori, operatia de falsificare a monedei implica o pregatire de specialitate si concursul mai multor persoane: desenatori, graficieni, filigranisti, chimisti, tipografi. Din punct de vedere tehnic, falsurile se pot realiza fie cu ajutorul copiatoarelor, fie cu cel al tiparelor offset. Falsificatorii introduc in circulatie bancnotele false fixind cernelurile fluorescente sesizabile la sursa de lumina, cu diversi aditivi la suprafata hirtiei. Calitatea hirtiei la bancnotele veritabile se caracterizeaza prin elasticitate, colorit viu, rezistenta, fosnet deosebit. De obicei, falsificatorii nu reusesc sa intre in posesia acestei hirtii, utilizind hirtie ordinara, uneori veche. Dupa anul de emisie 1990, SUA au introdus firele de siguranta, dupa anii dificili 1985 si 1988 cind s-a incercat bombardarea economiei americane cu dolari falsi de catre lumea araba, bani realizati cu mare arta pe hirtie originala, multi dintre acestia ajungind si in Romania. Alte elemente de identificare a dolarilor falsi sint grosimea diferita, structura de suprafata care este lucioasa sau poroasa spre deosebire de bancnotele autentice.
Incepind din anul 1993 este semnificativa contrafacerea bancnotelor de 5.000 de lei cu ajutorul uni copiator alb-negru si colorate cu tus si carioca. Banca Nationala a Romaniei a reusit in ultimul timp sa-si perfectioneze masurile de siguranta, facind din bancnota romaneasca una din bancnotele cel mai greu de falsificat. Printre principalele masuri de protectie si siguranta se numara cernelurile speciale si introducerea firului de siguranta in hirtia de suport a bancnotei. Cu cit o bancnota este realizata in mai multe culori sau in tonalitati variate de culoare, cu atit este mai dificila reproducerea ei prin mijloace clasice. Un element nou de protectie l-a constituit sistemul codificat al inserierii bancnotelor, efectuindu-se astfel o corelare intre cele trei elemente de referinta: litera, seria si numarul de ordine al biletului. Folosirea substantelor fluorescente pentru tiparirea banilor constituie un alt mijloc de protectie, iar microtiparirea este menita sa contribuie la descoperirea falsului (imprimarea in anumite parti ale bancnotei a unor texte sau cifre de dimensiuni microscopice care nu se pot citi cu ochiul liber). Cernelurile magnetice au fost introduse in ultima vreme dar ca si substantele fluorescente, pot fi depistate numai cu ocazia controlului bancar, necesitind prezenta unor instrumente de evidentiere a cimpului magnetic. Folosirea de catre falsificatori a unor pulberi magnetice introduse in cerneluri poate induce in eroare controlul, copiatoarele neputind reda in nici un caz aceste proprietati. Ultima masura de protectie este holograma bancnotei, care consta in "acoperirea" acesteia sau incorporarea in masa hirtiei a unei pelicule de material plastic sau metalice, astfel incit imaginile sau culorile bancnotei variaza in raport cu unghiul sub care sint privite. De-a lungul timpului, institutiile bancare au aplicat masuri de protectie si siguranta din ce in ce mai perfectionate, care ingusteaza posibilitatile falsificatorilor, dar nu le elimina total. Statul - prin institutiile sale specializate trebuie sa asigure protectia maxima a banului, dar trebuie sa se autoprotejeze.

Prevenirea, la indemina oricui

"In prezent, se poate vorbi cu o oarecare teama si ingrijorare de pericolul poluarii pietei financiare romanesti prin infuzia de valuta ori moneda nationala false", declara surse ale IJP Iasi. "Prezenta ismenarilora si a xfomistilora este oarecum tolerata de autoritati, si exista semnale ca multi dintre xtuciuriix colaboreaza cu politistii corupti, dindu-le si lor dreptul din incasari" - a precizat un ofiter din cadrul IGP Iasi, care nu a dorit sa-si decline identitatea. In aceste conditii, protectia cade in sarcina cetateanului. Plasarea banilor falsi poate fi prevenita, pentru ca posibilitatile sint la indemina oricui. Metodele simple de descoperire a falsului sint: examinarea vizuala si complexa a bancnotei, fie ca este dolar, marca sau leu. In ceea ce priveste bancnota romaneasca, falsul poate fi mai usor pus in evidenta, dar in privinta dolarului american aceasta lasa mult de dorit. Nu intimplatoare este tendinta de plasare a bancnotelor false pe inserat sau noaptea, pentru a nu-i oferi posibilitatea celui care intra in posesia lor sa examineze atent ceea ce primeste. Uneori "afacerea" in care au fost plasati banii falsi este "murdara", in final pastrindu-se tacerea.
O alta metoda de identificare a falsului este fosnetul specific, dupa expresia: "nu-mi plac banii, dar imi place fosnetul lor". Urmeaza descoperirea bancnotei false dupa pipait. Tiparirea in "relief" a banilor moderni si imposibilitatea copiatoarelor de a reda relieful, fac ca acest simt sa fie deosebit de eficient in descoperirea falsului.
Un specialist al Brigazii de combatere a Crimei Organizate din cadrul IGP Iasi recomanda persoanelor fizice ori agentilor economici sa evite intrarea in posesia unor bancnote contrafacute; legal, acestia sint obligati sa apeleze la institutiile bancare, unitatile Ministerului Comertului si Turismului, ori la casele de schimb valutar." In caz contrar, ei intra sub incidenta unei legi care este, din pacate, nepermis de indulgenta. Indulgenta legii penale in materie este incurajatoare pentru infractori" - a subliniat specialistul IGP.

Nicu SAMSON
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1931 (s) | 24 queries | Mysql time :0.020401 (s)