News Flash:

Romania - turta dulce

16 Decembrie 2006
938 Vizualizari | 0 Comentarii
Titus Ceia
Bruxelles.
Joi, 14 decembrie 2006.
Antisceneta in doi timpi si trei miscari.
Personaje:
Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu.
Premierul Romaniei, domnul Calin Popescu Tariceanu.
Presedintele Comisiei Europene, domnul Jose Manuel Barroso.
Europarlamentari, doamne si domni de vaza, catei.
Spectatori:
Oamenii de ordine, oamenii de serviciu, oamenii de bine, telespectatori romani si bulgari, (multisori), telespectatori europeni-din-rest (ceva mai putini), telespectatori din SUA (spioni, emigranti, copii curiosi), telespectatori de aiurea (exceptii care confirma regula nu-ma-intereseaza-pe-mine-ce-fac-aia), viermi de matase, aligatori de Dunare, serpi cu clopotei, salamandre, antilope-gnu.

La tragerea cortinei, Calin si Traian - in ordinea alfabetica a prenumelui - au pus mana de la mana si-au infipt trainic in Europa de martipan o Romanie de turta-dulce.
Cand m-am uitat la imaginile televizate - si m-am uitat foarte atent, va asigur - mi-am dat seama ca era un ceva nelalocul sau. Romania de turta-dulce, atat cat se vedea ea, nu prezenta niciun fel de semne de muscaturi.
Din primul moment de la aceasta constatare, am simtit cum ma ia pe sus un val de indignare cat sa mature un litoral intreg. Iata, mi-am zis, inca o mistificare epocala. Mistificare, indiferent de epoca istorica de care ai vorbi. Pai, daca simbolizam Romania printr-o turta-dulce, nu trebuie uitat ca in aceasta turta-dulce si-au bagat danturile si turcii, si tatarii, si lesii, si rusii, si nemtii, ba chiar si badica Traian (106 e.n). Cu toate acestea, vazuta la televizor, Romania de turta-dulce parea intreaga-intreguta, fara stirbiri sau ciunteli, fara urme de colti. Nelasand loc la nicio metafora.
Mai mult decat atat, cum sa vorbesti de mistificare atunci cand vezi la fata locului atata lume buna?
Ramasesem descumpanit. Nu-mi plac intrebarile fara raspuns. Imi displac imens raspunsurile fara intrebari. Iar luna aparuse pe cer intr-un halou rosiatic ingrijorator, contribuind la exacerbarea in sine-mi a unei stari de neliniste care, de obicei, nu ma caracterizeaza.
Pana la urma, tot luna a salvat situatia. Mai exact, mi-am amintit ca citisem pe vremuri un text SF datorat lui Bradbury, Asimov sau Ecklund, nu mai tin minte exact autorul, un text care venea cu o ipoteza uluitoare: daca se intampla sa ajungi cu o nava cosmica in spatele lunii vizibile, vei putea observa cu stupoare ca astrul-satelit, regina noptilor, e doar un decor gigantic. Gol pe dinauntru. Ghips, carton, scandurele si proptele.
Desi nu se mai obisnuieste, am exclamat: evrika! Paralela ceremoniei de la Bruxelles cu textul SF putea explica totul.
Inclusiv faptul ca personajele de prim rang (Barroso y compris) prinse in gros-plan pareau a avea firimituri cafenii in barba.


Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

850 viz    0 com
880 viz    0 com
880 viz    0 com
1065 viz    1 com
1090 viz    0 com
1396 viz    2 com
1223 viz    0 com
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1983 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019749 (s)

loading...