News Flash:

"Sapte ani din viata... cam greu sa-i daruiesc cuiva. Poate lui Dumnezeu, daca mi-ar permite."

23 August 1999
460 Vizualizari | 0 Comentarii
•interviu cu scriitorul Cezar Ivanescu

Pe Cezar Ivanescu l-am intalnit de cateva ori, in ultimii ani, intotdeauna cu o curiozitate inexplicabila si cu fascinatia de a asculta unul dintre cele mai rafinate discursuri care exista acum, la noi, in spatiul literar si cultural. Inexplicabil ramane in continuare modul sau, cu adevarat original, de a se raporta la lume si la modelele culturale, lucru vizibil in stilul literar pe care l-a cultivat, adaugand caramida langa caramida la constructia marelui poem pe care il considera a fi propria opera. De aceea, am preferat sa-l intreb despre gandurile pamantene pe care le poarta, implacabil, cu el, pe unde trece, opera ramanand, pentru fiecare dintre noi, deschisa. Oricum, marea voce purtand numele Cezar Ivanescu, ramane una a Moldovei, pe care, iubind-o atat de mult, a trebuit sa o paraseasca fizic, pentru a putea sa o cante. Cele ce urmeaza le spunea scriitorul, de curand, intr-o noapte de poesie, pe sub teii Copoului.
•Cezar Ivanescu, ce inseamna pentru tine un interviu care sa fie un portret, nu al scriitorului, ci al omului?
•Apelativul il accept, dar in limba romana se pot face variatii, asa ca ai putea sa-mi spui dumneata, sau mata, ca sa marcam diferenta de varsta. Dar accept. Cat priveste portretul, si mai ales unul despre care ar trebui sa vorbesc eu, cred ca ramane o metafora, si oricine isi da seama ce inseamna sa vorbesti despre propria-ti persoana. Ce-i drept, imaginea nu ne-o putem face decat prin cuvinte, mai ales de la un punct incolo, de aceea portretul prin cuvinte ramane plauzibil, iar eu sunt de acord cu el.
•Cezar Ivanescu, vii "din ce in ce mai des" la Iasi; in ultima vreme, o data pe an, desi ai fost un bun iesean multa vreme, ca student, locuitor si scriitor. Ce te mai aduce acum, la Iasi?
•intr-adevar, ma intorc aici din ce in ce mai rar, pentru ca, dupa indelungi absente, am avut o tentativa postrevolutionara de a reveni definitiv in Iasi. Spre durerea si dezolarea mea, trebuie sa marturisesc, fara sa dau nume sau sa acuz pe cineva, ca nici administratia democratica a orasului nu a facut micile gesturi necesare, ca sa ma pot stabili ca un cetatean obisnuit la Iasi. Desi colegul meu Nichita Danilov spunea, la un moment dat, ca ar trebui sa ni se dea, mie si lui Mihai Ursachi, niste palate sau niste vile, lui Ursachi i-au dat un apartament pe la Autogara, iar mie nici atat. Asa ca, mi-am revenit din euforie, am renuntat la tentativa de a ma stabili la Iasi, si am preferat sa ma reantorc la Bucuresti, unde sunt totusi proprietar de casa cu ograda, cum se spune. in acelasi timp, in urma redescoperirii ingratitudinii personagiilor in viata, am ajuns sa revin la Iasi o data pe an, si mi-am jurat sa revin o data pe an, macar pentru a ma reantalni cu cei care merita sa ma reantalnesc.
•Trecand peste ingratitudinea acestor personagii, care ne complica tuturor existenta, in mod inutil, veniti la Iasi si din dragostea pentru unele locuri?
•Iubesc toate locurile orasului, pentru ca Iasul in sine nu poate fi impartit sau atomizat. Tot Iasul reprezinta pentru mine un lucru sfant si etern, am si scris aceste lucruri si n-am sa le repet acum. Este un loc sacru, centrul spiritualitatii romanesti, si fara sa jignesc pe nimeni, pentru mine este capitala sfanta a Romaniei, cu adaosul ca mai contine in prelungirea spatiala ceea ce as numi eu Tibetul Romaniei, adica Nordul Moldovei cu manastirile. in rest, ramane sfant ceea ce a fost sfintit aici in Iasi, de catre cei care i-au calcat pietrele. Dar asta nu inseamna ca - doar suntem cititorii lui Mircea Eliade - tot acest spatiu sacru nu este calcat, acoperit si opacizat de profanul care ne degradeaza si ne schimba la fata.
•Imi permit sa citez din poemul "Don Cezar" cateva versuri care mi se par reprezentative in ceea ce te priveste: "si dupa sapte ani de goana/ Seman exact unui cadavru/ Sapte ani perfect conservat/ Si de-acum lasat liber/ Sa aleaga viata ori moartea". Pentru ca sunt convins ca disociezi intre constiinta si lume, cui ai vrea sa daruiesti sapte ani din viata?
•Sapte ani din viata... cam greu sa daruiesc cuiva. Cel mult lui Dumnezeu, daca mi-ar permite. De ce spun lucrul asta; cifra 7 stii ca are o simbolistica speciala, este cifra regenerarii, a revenirii la inceput a unui ciclu, si asa mai departe. Sapte ani din viata am daruit pe rand formarii mele ca scriitor, in deplinatatea cuvantului, si aici trebuie sa-ti marturisesc, si ai face bine sa consemnezi, pentru ca nu am scris-o niciodata, ca viata mea, in sapte ani, s-a preschimbat din viata unui adolescent perfect implinit, din punct de vedere fizic si psihic, performant ca sportiv, in viata unui tanar de 24-25 de ani, care scrisese in sapte ani cateva mii de pagini, si care finalizase cartea vietii sale, care se numeste "La Baaad"; acesta este lucrul cel mai important , in ceea ce ma priveste. Se intampla in 1966, cand aveam 25 de ani.
•Din marturisirile unui prieten de-al tau, am inteles ca ai fost un impatimit al sportului. il mai iubesti si acum?
•Am fost, cu adevarat un impatimit. Acum mi-a ramas sa-l privesc si sa-l admir. Am jucat fotbal multa vreme, chiar cand eram deja scriitor si jurnalist. Eu am facut parte dintr-o generatie care avea o conceptie mai englezeasca despre formarea unui individ, in anii tineretii. Astfel, ingaduiam in ideea noastra formativa si sportul, si spiritualitatea, si tot ceea ce tinea de felurile de a fi ale omenescului.
•Chiar daca vii rar la Iasi, ce ganduri ai pentru ieseni?
•Cu toate obstacolele acestor vremuri, Iasul ramane un oras minunat, incarcat de vestigii sfinte si de amintiri; inca mai nasc oameni deosebiti, in acest spatiu universitar si cultural. Dar pentru ca sunt scriitor, si trebuie sa devin cateodata si concret, dupa insiruirile de fraze si idei, ma adresez unei femei care traieste aici si pe care am iubit-o cand aveam 19 ani; ea era asistenta universitara iar eu studentul ei. Ce crezi ca pot sa-i spun, decat ca o iubesc si acum...
LIVIU APETROAIE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1312 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019661 (s)

loading...