News Flash:

"Saruta mina pe care n-o poti musca"

7 Iunie 1999
1814 Vizualizari | 0 Comentarii
•"Ascensiunea si decaderea clanului Ceausescu", filmul documentar prezentat miercuri seara de PRO TV, a fost doar partea vazuta a investigatiilor intreprinse de jurnalistul Edward Behr, sectiunea destinata ecranului. Restul, tot jocul de umbre, limuzini negre si complicitati, partea halucinanta, spectrala, a "regimului Ceausescu" a facut obiectul unei carti - "Saruta mina pe care n-o poti musca" (Ed. Humanitas) - pe care celebrul reporter britanic a lansat-o joi in cadrul Tirgului International al Cartii de la Bucuresti.

In aceasta imprejurare, dupa cum ne informeaza presa, Edward Behr "a fost agresat de un barbat care s-a aruncat asupra lui, intrebindu-l indignat cum isi permite sa spuna ca xpresedintele tarii a furat din palatele francezilora, aluzie la o declaratie a lui Giscard d'Estaign care povestea, in film, cum suita lui Ceausescu a devalizat resedinta ce i-a fost destinata in timpul unei vizite la Paris".
Asadar, un scriitor britanic a fost agresat, la lansarea propriei carti, in timpul unei importante manifestari culturale de intentie cosmopolita. Eliminind posibilitatea ca agresiunea sa fi fost o "inscenare" a lui Gabriel Liiceanu - editor care isi vinde "marfa" cu o dibacie asemanatoare lipsei de scrupule - inlaturind si ipoteza ca agresorul a fost un simplu telespectator deranjat de tonul filmului (realizat cu o ironie englezeasca putin tendentioasa), nu ne ramine decit o singura pista: aceea ca batausul era fie o gorila securista, fie un artagos tovaras pensionar din "Hoarda de Aur" a lui C.V. Tudor.
Intimplarea aceasta nu a facut decit sa-mi indreptateasca indignarea care m-a cuprins vazind, in filmul lui Edward Behr, o pletorica promotie de bunicuti "stalinisti" care, spre totala mea surpriza, erau inca in viata si depanau linistiti, in 1991, amintiri despre Nicolae Ceausescu in ilegalitate si despre perioada de glorie a luptei lor pentru "victoria cauzei socialismului si comunismului in lume". Silviu Brucan, Gh. Apostol, I. Gh. Maurer si alti activisti, mai obscuri dar cu state de plata inca din anii '30 (invechiti in rele), respirau, toti, in apartamente vaste, bine hraniti, bine imbracati si atit de "in forma" incit sa isi negocieze informatiile in schimbul unor consistente sume in valuta. "Nu-mi mai amintesc suma totala pe care am cheltuit-o, dar stiu ca a fost una considerabila", a declarat Edward Behr la conferinta de presa in care a povestit despore "seria nesfirsita de negocieri mai mult sau mai putin financiare pe care a trebuit sa le poarte atit cu autoritatile cit si cu persoanele particulare care i-au dat declaratii".
Adica in loc sa stea dupa gratii si sa scuipe informatiile in ritmul ciocanelor care le dau peste degete, in loc sa li se smulga unghiile in anchete si sa le sara un gardian dement pe cosul pieptului ca sa-si "denunte complicii", fostii nomenclaturisti, profitorii regimului comunist - care altfel par disparuti cu totii, nu le poti da de urma - isi vind amintirile la bursa neagra. Iar apoi angajeaza oameni care sa-l bata pe cel care, dupa ce a dat bani pe ele, vrea sa LE faca publice si aici, nu numai in indepartatul Occident.
Ar trebui sa li se dea in vileag adresele, identitatile si pensiile, ca sa le putem pune si noi, jurnalistii romani, citeva intrebari. Scurte. Ca sa obtinem citeva raspunsuri. Gratis, bineinteles.
Pentru ca in Romania mai sint si oameni care nu saruta mina pe care n-o pot musca. Ci care taie capul al carui obraz li-e scirba sa-l "pupe".
Mircea PLATON
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2223 (s) | 24 queries | Mysql time :0.020518 (s)