News Flash:

Satul barbilor albe

10 Ianuarie 2008
6322 Vizualizari | 1 Comentarii
Satul barbilor albe
• Cum si cat mai pastreaza rusii lipoveni din judetul Iasi traditia lor? • Pentru rusii-lipoveni, ieri a fost a treia zi de Craciun, Sfantul Stefan, pe 14 ianuarie va fi sarbatorit Sfantul Vasile cel Mare, cand se schimba si anul, iar pe 18 ianuarie vor avea Ajunul Bobotezei • Staroverii, adica rusii ortodocsi de rit vechi, sau lipovenii, pastreaza si acum calendarul iulian, decalat cu 13 zile fata de cel gregorian • Rusii-lipoveni din satul Bratesti, comuna Stolniceni-Prajescu, din judetul Iasi, au marcat la randul lor aceasta insemnata sarbatoare • Reporterii ZIUA de Iasi au incercat sa surprinda fascinanta lume a rusilor lipoveni dintr-un sat al judetului Iasi in randurile de mai jos

Discreti, foarte harnici si pastratori ai credintei, comunitatea rusilor lipoveni din satul Bratesti, comuna Stolniceni-Prajescu, tine cu strasnicie la ceea ce-i face sa fie lipoveni: religiosi, traiesc cu adevarat credinta, pastreaza traditia si sunt gospodarosi. A intra in lumea lor nu este un lucru foarte usor dar, odata descoperiti in chipul lor, se arata ca oameni, indiferent de pregatire, cu care se pot impartasi multe lucruri. Nu exista sat de lipoveni in care barbatii de la o anumita varsta sa nu-si lase barbile sa creasca, ceea ce le confera satelor o aura aparte, de s-ar spune ca sunt sate de calugari. Cumva, rusii lipoveni din Bratesti formeaza o oaza de religiozitate si, prin obiceiurile lor, o nota distinctiva care dispune de un document frumos al lumii lor. Lipovenii isi mai varuiesc casele cu albastru, asa cum au invatat de la parintii lor. Casele batranesti ale lipovenilor mai au insa ceva aparte. In ungherul dinspre rasarit al camerei de dormit, lipovenii aranjeaza altare de rugaciuni. Nici feredeele, acele bai cu aburi rezultati in urma stropirii cu apa a unor bolovani incinsi pe foc, nu lipsesc din casele batranilor lipoveni. Uniti, rusii-lipoveni din Bratesti vorbesc slavona, invatandu-i si pe cei tineri, dar, dupa cum spun, nu se rup de patria care i-a primit. Totusi, satul Bratesti este impartit in doua: delenii si valenii, acestia din urma fiind lipovenii. Desi mai exista o oarecare reticenta, cele doua comunitati se impaca bine. "Aici m-am nascut, in Bratesti. Sunt lipovan si ma mandresc cu asta. Cum traim in Tara Romaneasca, suntem si romani. Nu suntem rupti de romani, dar incercam sa fim si noi, asa cum am prins de la strabunii nostri", a spus Petru Caprian, unul dintre batranii satului. Acelasi lucru despre lipoveni il spune si presedintele comunitatii lipovenilor din Targu Frumos, renumiti pentru zecile de hectare de solare de unde pietele iesene sunt aprovizionate cu legume. "Tara este acolo unde te-ai nascut. Cunosc foarte bine rusa, am invatat-o de la parinti, la fel si romana", a spus Ioan Maxim. Mos Petru are 68 de ani, insa pare mai in forta decat un tanar. Cultiva legume, in special ceapa, patrunjel, morcovi, telina, dar si porumb, cartofi si tine animale. Curtea casei sale, ca si a celorlalti lipoveni, este plina de lemne si tot felul de unelte, iar pe peretii casei sunt atarnate legaturi de legume, crucea cu opt capete, cate-o bondita. Orataniile, precum gainile, nu sunt date in drum, ci sunt tinute numai in curte.

Insula trecutului

Ieri a fost pentru rusii lipoveni a treia zi de Craciun, adica Sfantul Stefan. Cum le este obiceiul, dimineata au fost la biserica. In cele trei zile de Craciun, rusii-lipoveni se viziteaza si se colinda. Au un singur colind, "Sa-l preamarim pe Dumnezeu" pe care il canta in slavona. De obicei, postul de Craciun este tinut cu atentie, nu se mananca de frupt. Cine are porci, primul il taie de Ignat, iar al doilea intre sarbatoarea Sfantului Vasile si Boboteaza. Inainte nu afumau carnea, ci doar o puneau la saramura. La fantana, unde doua lipovence venisera dupa apa, s-a prins o mica adunare. Curiosi, ies si vecinii. Nu-s prea vorbareti, isi cumpateaza foarte bine vorbele. "Asa e la noi, e simplu, fara nici un fel de adaosuri. Avem o singura colinda de Craciun, ne place foarte mult sa gatim raciturile cu hrean, sarmalele cu mamaliga si friptura de porc. Sarbatorile sunt un moment de a ne aduna toti la biserica", a spus Fiona Covaliu. Mos Antonie Ermalaie, trecand pe drum, se prinde si el in vorba. "Noi avem sarbatorile pe stil vechi, fara mari ospete. Nici pom de Craciun nu aveam inainte, dar acum am luat si noi acest obicei. Mai rau este ca magazinele astea aduc de toate si oamenii prefera sa cumpere decat sa mai faca ei anumite mancaruri... Uitati, noi barbatii ne lasam barbile mari, asa cum aveau si primii calugari sau apostolii. Asa ne este dat si respectam cu sfintenie", a spus Antonie, un lipovean de 72 de ani.

Casa ca o viata


De la intrare, de la prima casa din Bratesti unde un indicator bilingv rus-roman arata numele localitatii, acest spatiu in care s-au asezat rusii lipoveni pare a fi o permanenta stare de trecut, dar si cu insule occidentale. Trecut, deoarece casele batranesti pastreaza foarte bine felul de odinioara al rusilor lipoveni. Fiecare lipovan din vechea generatie are, in camera de la drum, o soba imensa, cu pecka, spatiul unde se doarme, vatra de copt paine si un prichici. Peretii sunt acoperiti de laicere (covoare) si tolinci. Din tinda, se intra in fiecare dintre camere sau in pod. Anexele, poiata, grajdul sunt in continuarea casei, lipite de aceasta. "Hainele le agatam de grinda (jardea), deasupra patului, oglinda e pusa pe perete spre rasarit, iar acolo in colt, langa acea icoana veche de pe vremea bunicilor, avem locul unde ne inchinam. Varuim cu albastru ca asa ne-au invatat si pe noi ", si-a descris Agripina Foca, o lipoveanca de 82 de ani, propria-i casa. Si totusi, pentru ca scot bani de pe urma legumiculturii, noile generatii de lipoveni isi ridica case incat s-ar spune ca satul este un cartier de locuinte moderne. Cel mai evident este la Targu Frumos, unde vile si case cochete au luat locul caselor vechi, ingradind hectarele de solare. Dar si Bratestiul, incat se poate vorbi de satul vechi si cel nou.

Pomul lui Adam

Cel mai batran lipovan din Bratesti, Vasile Afanasie, la cei 96 de ani, isi duce traiul in casa sa la fel de batrana ca el, privind pe ochiurile geamurilor, printre frunzele si fructele pomilor lui Adam care au crescut ca un zavoi pe pervaz. Nu mai aude bine, abia se tine in carja, dar ceva din sangele de lipovan il tine drept, il arata drept mostenitor al unui spirit religios riguros. Cu barba alba, putin cam rara, cu caciula de miel pe cap si mainile tremurande dar in care se mai simte puterea, lasate peste carja, mosul s-a incapatanat sa ramana in picioare, in mijlocul camerei sale. Inconjurat de verdele sobei, al tavanului, al ramelor ferestrelor, mosul semana cu un calugar ce-si masoara din nou chilia vizitata de straini. "Sunt veteran de razboi... Sunt lipovan... Am 96 de ani", abia a reusit sa spuna mos Vasile. Ulita satului era intesata de tineri. Unii se dadeau cu sania, altii jucau fotbal, iar din larma lor nu lipseau cuvintele rusesti. Cei in varsta, adunati la portite sau la fantani, zaboveau la vorba, asa ca in zi de sarbatoare. Acum, la vreme de iarna, satenii dintre cei in varsta au scos caii la sanie.

Vechile randuieli


"Noi nu avem voie sa purtam camasa in pantaloni. Nici barbatii care nu faceau parte din cleric dar, in timp, s-au mai schimbat lucrurile. Doar cand mergem la biserica, toti barbatii poarta camasa peste pantaloni, iar la brau se incing cu pois (un brau colorat dispus la capate cu canafi, cu sase culori). Anul Nou pentru rusii lipoveni este indeosebi sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare. La Boboteaza, preotul va merge prin sat dupa slujba de duminica a Bobotezei, ca doar apa se sfinteste de Boboteaza si e normal sa mearga pe la oameni dupa ce le sfinteste. Nu facem cruce de gheata. Apoi, noi facem crucea cu doua degete, insa credinta, ca si a celorlalti ortodocsi, este ca avem unul si acelasi Dumnezeu", a aratat Gherasim Chirila, preotul care a slujit mai bine de 20 de ani in acest sat. Si tinerii respecta traditia, fiind dispusi sa invete slavona. "Am inceput sa invat mai bine slavona acum trei ani. E frumos, imi place. Cu siguranta ca am sa pastrez ceea ce este lipovenesc. Cat despre colegii romani, ne intelegem bine, dar tot exista o diferenta", a aratat Alexandru Avadanei, nepotul de 17 ani al batranului. Cei aproape doi kilometri din Stolniceni Prajescu catre sat il izoleaza, drumul fiind cu greu deszapezit, iar cand zapada se topeste noroiul taie pofta oricui de a merge la lipoveni.

insula trecutului vechile randuieli
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

mosu  | #27101
ii cunosc foarte bine,eu sint de la "centru".sint oameni pe care romanii sadea ar trebui sa-i copie la munca si seriozitate! te miri de ce costa 5 mii o legatura de verdeata? stai linga el o zi si-ai sa te convingi! dintre toate nationalitatile sint cei mai harnici (scuze sasilor) si onesti!
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1802 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018926 (s)

loading...