News Flash:

Savant iesean, aruncat la gunoi

22 August 2008
2108 Vizualizari | 2 Comentarii
Savant iesean aruncat la gunoi
• Academician, membru al comisiei de acordare a premiilor Nobel, descoperitor al magnetonului Bohr-Procopiu, descoperitor al efectul Procopiu de depolarizare a luminii, un fizician si inventator care a impresionat mediul stiintific vest european si nord american este lasat sa se odihneasca in anonimat • Pentru memoria lui Stefan Procopiu, genialul tanar nascut la 19 ianuarie 1890 la Barlad, trecut la cele vesnice la 22 august 1972 la Iasi, nu s-a mai intreprins nici un fel de omagiere afara de cea din 1990, sub egida UNESCO


Astazi, cand se implinesc 36 de ani de la moartea sa (22 august 1972), ar fi trebuit ca macar la cimitirul Eternitatea, unde este cavoul si stela funerara a savantului Stefan Procopiu, sa fie rostite doua cuvinte drept omagiu. Dar eternitatea a inghitit tot ce a fost mai maret, din toate descoperirile stiintifice de exceptie ale acestui savant al carui nume este legat de Iasi. O realitate absurda, plina de lasitate si nepasare face din Iasii vechilor zidiri un loc in care pasii geniilor care au trecut pe aici sa fie stersi la nici 36 de ani de la moartea lor. Moarte care se pare este nu doar trupeasca, ci si a ideilor, din pacate. Astfel este exemplul savantului roman Stefan Procopiu, cel care a adus pentru mediul academic iesean un renume mondial, intr-o perioada cand Iasii abia faceau ochi in domeniul stiintei pe plan european. Stefan Procopiu a fost intre anii 1925 si 1937 presedintele al Sectiei Aplicate de Electrotehnica a Universitatii Mihailene. Apoi a fost decanul Facultatii de Electrotehnica a Universitatii Politehnice Gheorghe Asachi din Iasi, inca de la infiintarea acesteia, din decembrie 1937 pana la 1 februarie 1941. Savantul a fost un distins membru al Academiei Romane, precum si premiat de aceasta in 1920. Ba mai mult, la 1 februarie 1967 a primit distinctia de Doctor Honoris Causa al Universitatii Politehnice Asachi.

Opera

Dupa ce a finalizat liceul de la Barlad, a urmat studii de specialitate la Paris cu profesorii renumiti, printre care Marie Curie, Paul Langevin, Aimè Cotton, realizand cercetari in Laboratoire de récherches physique. A obtinut titlul de doctor in Stiinte Fizice la Sorbona la 5 martie 1924. Dupa o perioada cat a activat ca profesor la Bucuresti, a fost invitat la Iasi. Stefan Procopiu a fost si membru al Comisiei Mondiale pe anul 1970 de propuneri pentru Premiul Nobel la Fizica, ceea ce este o raritate pentru cercetatorii romani. Se pare ca din anumite motive nu i-a fost acordat premiul Nobel ce-l merita. A fost descoperitorul magnetonului Bohr-Procopiu, apoi al efectului Procopiu de depolarizare a luminii. Acest mare fizician si inventator care a impresionat mediul stiintific vest european si nord american este lasat sa se odihneasca in anonimat, in acest secol XXI cand valorile se afla in declin. La Facultatea de Electrotehnica de la Universitatea Tehnica Asachi exista pe hol o placa pe care este scris si numele academicianului, insa doar atat. Secretara facultatii, intrebata ieri de reporterii cotidianului BUNA ZIUA IASI, a aratat ca are prea multe borderouri de completat care sunt mai importante, iar decanul era in concediu. In schimb, doar Universitatea Al. I. Cuza a facut un gest frumos de a infatisa celor care intra in acest edificiu un pasaj din gandurile lui Stefan Procopiu.



opera
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

dan  | #41295
dar de marele profesor DIMITRIE MANGERON SE MAI INTERESEAZA
io  | #41296
cine-s astia ? la ce servesc?astazi conteaza alte chestii...sa muncesti in Italia, sa ai un Opel Tigra (sau poate o fabia mai noua), sa ai boxe...L-am auzit ieri pe Paunescu vorbind. Dom`le, oricat s-ar chinui unii sa-l acuze eu il iubesc pe omul asta. Si zicea cam asa: "Foarte bine ca oamenii nostrii muncesc dincolo, f.bine ca femile noastre ingrijesc batrani...dar atunci cand nimeni nu poate razbate in lumea academica, nu vezi pe nimeni cu vreun statut inalt desi romanii au aceasta capacitate, miroase a altceva.A bataie de joc" cam asta era ideea. Asa, ca daca tot ne dam seama ca este asa,la ce ne mai trebuie sa comemoram oamenii de stiinta? Vom comemora pe cei care au reusit sa vina de dincolo cu vreun cazan.E la moda.
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1485 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018729 (s)

loading...