News Flash:

Scoala de arte in fata intrebarii hamletiene: "A fi sau a nu fi?"

10 Mai 1999
648 Vizualizari | 0 Comentarii
•Sediul scolii de arte - intr-un fost camin de elevi •"Mica Industrie" in localul "Vietii Romanesti" •In sediul lui Ibraileanu se imbuteliaza sucuri
Intrucit la ultimul concurs de ocupare a postului de director al Scolii populare de arte din Iasi nu a reusit nici un candidat, destinele de moment ale acestei institutii au fost preluate de Traian Mocanu, consilier la Inspectoratul judetean pentru cultura. Cit va dura interimatul nu se stie, insa Traian Mocanu este hotarit sa relanseze importanta scolii in viata culturala ieseana.
- Multi dintre cititorii nostri nu stiu ce fel de institutie este Scoala populara de arte. Care sint obiectivele ei?
- Scoala populara de arte ieseana functioneaza in baza unui regulament din 1966 si a unei Hotariri guvernamentale nr. 442/1994 privind finantarea pentru cheltuielile curente. Salarizarea personalului si a cheltuielilor de capital sint asigurate, din buget, de catre Consiliul Judetean. Incasarile, respectiv veniturile extrabugetare (taxele de scolarizare) asigura 70% din cheltuielile materiale: chiria localului, intretinere, materiale necesare procesului de invatamint. Scoala este asimilata liceelor si personalul este salarizat ca si unitatile de invatamint care apartin Ministerului Educatiei. Scoala populara de arte este deci o unitate de invatamint artistic, de educatie a adultilor, care formeaza si dezvolta calitatile artistice ale cursantilor, promoveaza talente in circuitul competitional national si international. Absolventii scolii primesc o diploma care este recunoscuta pe plan national. Sediul actual al Scolii populare de arte din strada Cronicar Mustea, corp cu postul de televiziune "Europa Nova", este total inadecvat procesului educational; este la marginea orasului, facind aproape imposibila deplasarea elevilor, din motive lesne de inteles. Institutia este marginalizata voit, neoferindu-i-se, in decursul a zece ani, nici o varianta reala de a-si muta sediul si activitatea intr-o cladire pe masura. Ca si casele de cultura, scolile de arta au beneficiat de etichete "pedepsitoare". S-a spus ca sint "staliniste", ca au fost "aliniate" in cadrul sistemului "de partid si de stat", ca sint institutii artificial create, in slijba regimului comunist etc. etc... Sa fim seriosi! In ultimele decenii aceste institutii au functionat in conditii deosebit de grele. Cu o baza materiala aflata in stare avansata de uzura si disolutie, salariatii acestor institutii au dus o viata plina de privatiuni si umilinte. Reglementarile excesiv de restrictive ale regimului comunist au impus la un moment dat "autofinantarea integrala" si chiar cota din veniturile realizate pentru visteria statului.
- Se mai vehiculeaza ideea conform careia astfel de institutii sint inutile. Este aceasta institutie, intr-adevar, rodul epocii comuniste?
- Sa nu uitam: casele de cultura si scolile populare au un trecut care nu se limiteaza la cei circa 40 de ani de cind exista sub aceasta denumire. Ele reprezinta chintesenta unei evolutii, rezultatul metamorfozei sutelor de societati, asociatii stiintifice, culturale, artistice, a ateneelor populare s.a., infiintate la initiativa si stradania unor vizionari oameni de cultura, animati de profunde sentimente patriotice - pentru care binele natiei reprezenta telul suprem. Oare Ateneul din Tatarasi care este astazi recladit de primarie nu poate cuprinde in viitor doua institutii iesene private de localurile pe care le-au avut? Oare casa Vietii Romanesti, de pe strada Vasile Alecsandri, cladita pe banii lui Mihail Sadoveanu, in care astazi functioneaza Mica Industrie SA (industrie care si-a trecut abuziv in proprietate o casa de adevarat patrimoniu) nu era mai nimerita institutiilor culturale iesene care supravietuiesc la marginea neintelegerii si confuziei generale? Fata de abordarile eminamente negativiste, de contestare a aportului cultural al acestor institutii in deceniile din urma, apreciem ca este necesara o cumpanire mai nuantata a realitatilor.
- ...Dar si o primenire a celor care coordoneaza activitatea unor astfel de institutii...
- Sigur; Scoala populara de arte ieseana trebuie sa se adapteze noilor cerinte europene si nu numai. Aria de preocupari a Scolii de arte trebuie marita, in sensul adaptarii din mers la programele de integrare socio-profesionale ale categoriilor defavorizate amintite. Scoala populara de arte poate si trebuie sa adopte si limbaje educationale colaterale: limba si literatura romana, istoria si filozofia, politicul si moralul, informatica si calculatoare, contabilitate si finante-investitii etc. Scoala populara de arte solicita municipalitatii iesene un sediu adecvat desfasurarii procesului educational. Dupa ce a fost vitregita de spatii centrale, propunem rezolvarea urgenta a acestui demers esential si anume repartizarea unui spatiu suficient in casa Vietii Romanesti unde se ambaleaza sucuri (!?), spre rusinea iesenilor, sau in casa Burki-Zmeu de pe Zlataust - unde exista o cooperativa fantoma. Daca nu este nevoie de aceasta scoala, sa se spuna clar - pentru ca scoala este viata, pentru ca scoala este cultura. Scoala de arte nu cere bani, ci dreptul la existenta a unei culturi fie ea culta, traditionala, cere dreptul de a educa valorile acestui oras prin talent, sacrificiu de sine, credinta - a crede este a putea - si vorbele lui Hasdeu - "numai atunci ne va veni rindul ca sa ne uitam si noi in afara, si ne vom uita atunci vultureste".

Magda OLTEANU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1904 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019578 (s)