News Flash:

Scuze publice unui savant condamnat pentru homosexualitate

12 Septembrie 2009
595 Vizualizari | 0 Comentarii
Premierul britanic Gordon Brown a dat curs unei petitii semnate de cateva mii de cetateni si a prezentat, pe site-ul institutiei, scuze publice pentru un savant care a jucat un rol decisiv in victoria aliatilor impotriva Germaniei si care s-a sinucis dupa ce a fost condamnat pentru homosexualitate. Premierul britanic a scris ca Alan Turing, care s-a sinucis in 1954, a fost tratat inuman. Brown a omagiat apoi munca de cercetare depusa de Turing, care a fost cel care a spart celebrele coduri germane Enigma.
Brown si-a inceput mesajul spunand ca 2009 a fost un an de adanca reflectie si o sansa pentru Marea Britanie de a comemora profunda datorie pe care care o are fata de inaintasi, in contextul in care in acest an s-au implinit 65 ani de la debarcarea din Normandia si 70 ani de la intrarea tarii in cel de-al doilea razboi mondial.
"Fara vreo exagerare, fara contributia sa enorma, istoria celui de-al doilea razboi mondial ar fi putut foarte bine sa fie complet diferita. A fost, intr-adevar, unul dintre acei indivizi a caror contributie unica a ajutat la inclinarea balantei in razboi. Datoria fata de el este cu atat mai mare cu cat a fost tratat atat de inuman. In 1952, el a fost condamnat pentru indecenta - in fapt, pentru ca era gay. Pedeapsa - si a fost pus in situatia mizerabila de a alege intre asta si inchisoarea - a fost castrarea chimica prin injectii cu hormoni feminini. Si-a luat viata doi ani mai tarziu", a scris Brown.
Mii de oameni au semnat, in ultimele saptamani, o petitie prin care cereau premierului britanic Gordon Brown sa prezinte scuze oficiale pentru moartea lui Alan Turing, cel care a descifrat comunicatiile germanilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial, ajutand astfel aliatii sa invinga Germania. Cei peste 700 de semnatari ai petitiei, intre care activisti pentru drepturile omului, politiceni, oameni de stiinta sau militanti pentru drepturile homosexualilor, in frunte cu faimosul cercetator in domeniul computerelor John Graham-Cummings, considera ca Turing ar fi trebuit sa fie declarat erou pentru realizarea sa din timpul razboiului. In schimb, a fost judecat pentru homosexualitate si si-a luat viata, relateaza The Independent.
Chiar daca sase ani mai devreme jucase un rol-cheie in victoria tarii sale in cel de-al doilea razboi mondial, putini oameni obisnuiti l-ar fi recunoscut pe Turing pe strazile din Manchester cu cateva zile inainte de Craciunul anului 1951. Totusi, un tanar muncitor homosexual, pe nume Arnold Murray, a reusit sa-si dea seama ca omul bine facut pe langa care trece este Turing. In acel moment, homosexualitatea inca se pedepsea, in temeiul aceleiasi legi represive care a facut posbila condamnarea la inchisoare, cu mai bine de jumatate de secol mai devreme, a lui Oscar Wilde. Insa, in ciuda riscurilor, intalnirea intamplatoare avea sa se dezvolte intr-o relatie mai importanta, Murray petrecand mai multe nopti in locuinta modesta a mai batranului Turing, aflata in Wilmslow, suburbie a Manchesterului. O luna mai tarziu, dupa ce Turing - veteran al inca secretei echipe de descifrat coduri denumita Bletchley Park - a dat un interviu la BBC despre pionieratul sau pe tema inteligentei artificiale, s-a intors acasa si a constatat ca fusese jefuit. Autorul era o cunostinta a lui Murray, care-i prada pe iubitii acestuia, gandindu-se ca se tem atat de tare sa fie deconspirati drept homosexuali incat nu vor merge niciodata sa reclame furtul la politie.
Turing insa a incalcat regula si s-a dus direct la politie, unde si-a recunoscut aventura cu Murray, pentru care totusi a fost crutat de pedeapsa normala de doi ani de inchisoare, fiind in schimb supus unui tratament hormonal menit sa-i stimuleze latura masculina si sa combata homosexualitatea. Publicitatea agresiva a acestui fapt s-a dovedit de nesuportat pentru Turing, care, in iunie 1954, pe cand avea 41 ani, a fost gasit mort in pat de catre menajera sa. Mancase un mar pe care-l imbibase cu otrava.
Turing adusese deja contributii uriase matematicii si pentru "embryonic computing sciences" (bazele stiintelor informatice) inainte de inceperea razboiului, in 1939, insa istoria il va tine minte pentru munca sa printre spargatorii codului Enigma de la Bletchley Park. "Turing a realizat ca trebuie sa facem o industrie din activitatea de spargere de coduri, care pe atunci era la standardele unei colibe. A fost, probabil, cel mai important dintre cercetatorii din acea echipa", a spus Simon Greenish, director al Bletchley Park Trust. Masina sa "bomba" putea decoda rapid cele 158 de trilioane de variatii folosite de nazisti in comunicatii, cu ajutorul unui prototip de procesor de mare viteza. Creatia sa a salvat mii de vieti, ajutand in final Marea Britanie si SUA sa castige razboiul. Desi era, din toate punctele de vedere un geniu, Turing era un idiosincratic, vecin cu ciudatul. Un alergator si un vaslas de potential olimpic, el obisnuia deseori sa alerge 40 de mile, intre Londra si Bletchley, pentru a participa la intalniri. Comportamentul sau si vocea sa pitigaiata atrageau zambetele colegilor, care insa ii tolerau excentricitati precum aceea de a-si lega ceasca de ceai cu lantul de calorifer sau mersul pe bicicleta avand fata acoperita cu o masca de gaze, pentru a evita febra de fan. Orice act homosexual, inclusiv privat, a devenit ilegal in Marea Britanie in 1885, prin adoptarea Criminal Law Amendment Act. Printre cei mai cunoscuti condamnati in temeiul acestei legi a fost Oscar Wilde, care a ajuns in inchisoare in 1895. Legea a fost abrogata in Anglia si tara Galilor in 1956, insa homosexualitatea a fost legalizata pe deplin in Marea Britanie abia in 1967.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1761 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018203 (s)

loading...