News Flash:

Septembrie de primavara

6 Septembrie 1999
1165 Vizualizari | 0 Comentarii
Cred ca pentru unii dintre noi, septembrie este cea mai frumoasa luna din an care se potriveste Iasului. Ba chiar intregii Moldove. Dar Iasului, intr-un mod cu totul special. Si m-as bucura ca cei care gandesc asa sa fie cat mai multi. Paradoxal, septembrie este luna inceputurilor, desi naturii ii aduce primii fiori ai ascunderii, ai pierderii. Celor de aici le aduce vremea dulceaga a zilelor respirabile, dupa-amiezi linistite, dimineti increzatoare. in septembrie e un pic mai bine. Iar orasul respira din ce in ce mai puternic. Chiar in aceste zile, a crescut brusc animatia din strada, Copoul a reanceput sa pulseze si au poposit la Iasi tinerii, oricand ascunzand optimismul, sa-si inceapa viata. Adevarata viata, cea pentru care merita sa faci sacrificii. Catedralele culturii - am numit aici universitatile - isi trag seva prin radacinile intinse pe toate dealurile Moldovei. Vine la lucru schimbul de maine, de poimaine al Iasului. inca asteptand cu obrajii emotionati subiectele si raspunsurile, tinerii acestia iti ofera un spectacol minunat, destul de curat si sincer ca sa crezi ca mai poti avea incredere in tine. E in toate acestea o continuitate spirituala cere nu poate fi intrerupta, oricat ar vrea cineva sa se intample. Curiozitatea si aspiratiile spirituale ale fiecaruia dintre noi nu pot fi guvernate de nici o alta persoana sau instanta. Ma gandesc cum se fac aceste sacrificii, in vremurile tulburi pe care le traversam, cum se renunta la atatea pentru un loc in salile de curs. Tinerii care au impanzit zilele acestea strazile orasului vin cu cele mai superbe idealuri, cu gandul ca Iasul le va deschide portile luminii, cu speranta ca vor ramane aici pentru totdeauna, dupa ce fac primii pasi prin parcurile intrate deja in jocul de culori al toamnei. Va trece putin timp ca ei sa vada ca nu e chiar asa, ca sunt multe de trecut si de indurat intr-un mare oras universitar. Dar pana atunci, Iasul imparte sperante si iluzii cu generozitate. Studentii sunt asteptati de toata lumea in oras. Cele mai frumoase asteptari sunt ale prietenilor si ale locurilor ramase pustii sub soarele de asta-vara. Cele mai banale sunt ale caminelor murdare si insuficient de spatioase, in care se vor ingramadi tinerii cu tot cu aspirtii si idei, pana la epuizare. Cele mai subtile si machiavelice sunt asteptarile proprietarilor de spatii excedentare, care abia asteapta sa le inchirieze, ale vanzatorilor de orice, care au somat destul pe langa tonetele bxzaite de muste si mizerie. Ale RATC-ului, daca vreti, care va vinde bilete si abonamente pentru siguranta unui traseu la ingramadeala; ale barmanilor zambitori si prieteni, care vand ceva alcool si multa apa de Prut. Ale tuturor!
Si uite asa, viata acestui oras depinde de mediul universitar, indisolubil, rescriinde-se an de an, cu inceputul in septembrie. Vine vremea culturii, pentru care nu sunt bani decat de o votca, impartita frateste intre doua trei pagini de filosofie, dintr-o carte cumparata de la anticarul de langa librarie. Si ce e mai important, vine vremea iubirilor. Sezoniere sau definitive - chiar pana la Starea Civila - iubirile iau foc in septembrie, in concurenta cu vapaia de frunze de pe alei, stranse la piept de frigul din ce in ce mai accentuat al ploilor de toamna. Si se iubesc tinerii, chiar pana la tristete, fara sa vrea sa stie de economia de piata si de izbanzile democratiei, constienti de un destin prea personal ca sa-l mai imparta si cu tradararile vietii. Saraci pana la neanteles, tinerii nu se sfiesc sa arunce la bataie intreaga energie din care traieste o intreaga comunitate. Pacat ca in fata acestei contributii fundamentale, ochi celor care ar trebui sa multumeasca, raman etern inchisi; ca nu se intelege ca orasul, indiferent cine-i tine destinele in mana, ramane orasul lor. Este deajuns ca ei sa faca un gest, si natura ii urmeaza. Si este deajuns sa dispara in verile lungi, pentru ca orasul sa intre in anonimat si banal. De aceea, septembrie este sansa din fiecare an pentru oamenii locului. Si mai ales pentru felul lor de a fi, chiar daca putini isi dau seama ca viata lor este de fapt tot atata viata cata pot lua de la tinerii amagiti cu generozitate de aura batranului oras.
Liviu APETROAIE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1314 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019571 (s)

loading...