News Flash:

Sistemul bancar romanesc, zdruncinat de multiple falimente

25 Aprilie 2001
929 Vizualizari | 0 Comentarii
•In ultimii ani, patru banci au disparut practic de pe piata bancara, una a fuzionat pentru a nu avea acelasi sfarsit, iar alta se indreapta vertiginos spre faliment •In consecinta, iesenii opteaza din ce in ce mai putin pentru plasarea economiilor in depozitele bancare

In ultimii ani, sistemul bancar romanesc a fost greu incercat de numeroase falimente bancare. Credite date "pe ochi frumosi", la persoane influente, au netezit drumul spre faliment al institutiilor. In plus, dobanda, cu mult sub nivelul pietei, care s-a practicat la acest tip de credite, a facut sa nu mai existe practic nici o solutie de revigorare. Prin urmare, a iesit la iveala faptul ca diversi oameni "cu greutate" au transformat sistemul bancar romanesc intr-o ruina doar din dorinta de a-si satisface propriile interese. Din 1990 si pana in prezent, patru banci au disparut practic din sistem, iar o alta se zbate acum intre viata si moarte.
Prima care a dat startul a fost Banca Columna. Moartea acesteia a fost cauzata pe de o parte de acordarea unor dobanzi foarte ridicate la depozite, iar pe de alta parte de cunoscutele credite preferentiale. Astfel, Banca Columna acorda la momentul respectiv, la depozitele pentru populatie, dobanzi mai mari cu circa 20 de puncte procentuale decat media pietei. Pentru a recupera acele sume, banca ar fi trebuit sa acorde populatiei credite cu o dobanda foarte ridicata, insa acestea nu ar mai fi fost ulterior contractate de nimeni. Aceasta politica a dus la caderea bancii. In 1995, i-a venit randul Credit Bank-ului. Ca si in situatia anterioara, cauzele au fost tot dobanzile ridicate si creditele neperformante. Lichidarea acestei banci nu s-a finalizat nici pana acum, iar deponentii au fost nevoiti sa astepte circa trei ani pentru a putea intra in posesia banilor. In 1998, un alt faliment, al Bankcoop, a zguduit sistemul bancar romanesc, care incepuse sa fie deja subred. Mai mult de un an, deponentii de la aceasta banca au fost nevoiti sa suporte injuriile oamenilor de ordine de la banca si sa-si petreaca suficiente nopti in fata sediului pentru a putea primi macar o parte din banii pe care i-au investit. Si Bankcoop si-a atras o mare parte din deponenti prin dobanzile deosebit de mari, cu mult peste cele oferite de celelalte banci. In cursul anului trecut, care s-a dovedit a fi unul bogat in falimente, a cazut intr-un timp record Banca Internationala a Religiilor. Daca la inceputul lunii iunie incepea practic calvarul acestei banci, in octombrie, deponentii isi primeau deja banii prin intermediul Bancii Romane de Dezvoltare, ca si cei de la Bankcoop. Insa, spre sfarsitul anului trecut, un alt faliment se intrezarea si anume cel al Bancii Turco-Romane. Desi au trecut aproape cinci luni de la declinul acestei banci, timp in care situatia deponentilor nu a fost reglementata in nici un fel, Banca Nationala a Romaniei mai pasuieste inca aceasta institutie. Persoanele care si-au lasat banii in administrarea acestei banci au avut posibilitatea sa retraga, chiar in primele zile ale declinului, 3.000 de dolari sau sa-si transfere banii intr-un cont deschis la o alta banca comerciala. O situatie diferita s-a inregistrat la Bancorex, care nu a fost trecuta pe lista de falimente bancare, ci a scapat onorabil prin preluarea sa de catre Banca Comerciala Romana.

Dobanzile foarte mari, motive de ingrijorare

La toate bancile care au sfarsit prin faliment in ultimii ani, principalul aspect care trada situatia financiara incerta era dobanzile ridicate fie in momentul lansarii pe piata bancara, fie cresterea brusca a acestora la un moment dat. Din dorinta de a castiga cat mai mult, populatia prefera sa-si retraga banii de la banca unde dobanda era mai mica pentru a-i depune acolo unde dobanzile erau cu mult mai ridicate. Toader Stiglet, in prezent director la Banca Romaneasca, a trecut pana acum prin doua falimente bancare. Acesta a fost director initial la Credit Bank, apoi a ocupat aceeasi functie la Banca Internationala a Religiilor, ambele in proces de lichidare in prezent. Toader Stiglet precizeaza ca cea mai buna modalitate de a ramane cu sumele intacte in urma unui faliment bancar este plasarea banilor la mai multe banci. "Dupa ce am trecut prin doua experiente atat de neplacute nu cred ca as putea sfatui cum sa-si investeasca banii nici pe fratele meu. Totusi, o solutie destul de buna ar fi plasarea banilor la mai multe banci, iar sumele sa nu fie mai mari de valoarea maxima pe care o poate restitui Fondul Roman de Garantare in eventualitatea unui faliment. Daca una din banci da faliment, persoana va putea beneficia macar de banii din celelalte conturi".
In prezent, Fondul Roman de Garantare al activelor bancare restituie persoanelor fizice, in caz de faliment, cel mult 77 de milioane de lei. Prin urmare, daca banii sunt depusi la o banca comerciala, iar aceasta intra in faliment, deponentilor li se va restitui doar aceasta suma. Mult mai dificila este situatia persoanelor juridice, deoarece Fondul Roman de Garantare nu le restituie si acestora sumele investite. Acestea sunt obligate sa intenteze proces bancii, iar in urma lichidarii si vanzarii activelor, persoanele juridice in cauza isi pot recupera banii.

Zvonistica poate falimenta o banca

Falimentul bancar poate fi previzibil prin analiza indicatorilor de performanta ai bancii. De curand, Banca Nationala a Romaniei a stabilit ca toate bancile vor trebui sa raporteze lunar volumul lichiditatilor. In acest fel, BNR considera ca va putea depista din timp bancile care au probleme si, in cel mai bun caz, va lua masuri pentru impiedicarea falimentului. Pe langa acesti indicatori, BNR mai tine sub control, pentru fiecare banca in parte si profitul net, venitul net din dobanzi, venituri altele decat cele din dobanzi, capital, cheltuieli altele decat cele cu dobanzi, dividende, rezerve, credite neperformante, total credite. Daca la prima vedere aceasta masura pare a fi bine venita, unii oficiali bancari considera ca au fost cazuri in care tocmai interventia Bancii Nationale a Romaniei poate duce la falimentarea unei banci. Astfel, declararea unei banci "sub supravegherea speciala a BNR", echivaleaza in economia romaneasca cu etichetarea acesteia in incapacitate de plata. Cauza imediata a unei astfel de declaratii este luarea cu asalt a respectivei banci de clienti dornici sa-si ia banii, fapt care duce in cele din urma la intrarea in incapacitate de plata. Prin urmare, in tot acest proces, un rol foarte important, mai ales in economia romaneasca, il are zvonistica. Romanii au fost, in ultimii zece ani, incercati de diverse falimente bancare, fapt care a dus la pierderea increderii in sistemul bancar romanesc. Prin urmare, doar un simplu zvon negativ referitor la o banca poate avea ca efect falimentarea acesteia.

Oficialii bancari se feresc ca comenteze falimente

Conducerea bancilor iesene este foarte reticenta in emiterea unor comentarii referitoare la caderea unor "colege" de pe piata bancara. Directorul adjunct al Bancii Romane pentru Dezvoltare, Constantin Savin, a declarat ca ii este practic imposibil sa comenteze falimentele bancare de pana acum. "Intr-o economie atat de instabila precum cea romaneasca nu se poate preciza nici o cauza sau alte teze referitoare la falimentele bancare. De altfel, in tarile dezvoltate nici nu se poate pune problema unor falimente. In cazul in care o banca este depistata a fi cu probleme, atunci, in cel mai scurt timp posibil, sa gaseste alta care sa o preia. In acest fel se evita crearea unui dezechilibru in economia tarii respective".
De asemenea, directorul Bancii Comerciale Romane, Laurentiu Astefanei, a declarat ca "nu ma pot pronunta in legatura cu situatia altora. Eu nu pot spune din ce motiv au ajuns la faliment respectivele banci".
Cornelia LAZARESCU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1846 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018213 (s)