News Flash:

Situatie disperata in medicina ieseana

1 Februarie 2001
1112 Vizualizari | 0 Comentarii
•Spitalele, pe cale de a pune lacat pe usa •Datoriile spitalelor au ajuns la 210 miliarde lei •Daca aceste sume nu sunt stinse prin contributia CNAS si Ministerului Sanatatii si Familiei, colapsul medicinei iesene este iminent •Deficitul lunar este de 30 de miliarde lei •Singura rezolvare poate veni doar de la nivel central •Factorii decizionali de la Bucuresti si oamenii politici vor primi un memorandum detaliat

Directorii spitalelor iesene, presedintii Colegiului Medicilor si al Farmacistilor, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie, reprezentanti ai sindicatelor si noua conducere a Casei Judetene a Asigurarilor de Sanatate (CJAS), s-au intalnit ieri pentru a cauta solutii de a iesi din gravul impas financiar in care se afla sanatatea ieseana. In momentul de fata, principalul finantator al serviciilor de sanatate pentru judetul Iasi, respectiv CJAS, are incasari de 115 miliarde lei lunar. Acestea reprezinta 70 de miliarde lei pe care CJASS reuseste sa le colecteze de la cei in drept sa plateasca in fiecare luna (agentii economici si angajatii care platesc asigurarile de sanatate) si 43,3 miliarde lei sunt trimise de Casa Nationala ca fond de redistribuire. La nivel de iesiri (cheltuieli), din cele 115 miliarde lei, in fiecare luna, CJAS vireaza 17,5 miliarde lei ca fond de redistribuire, restul fiind impartit in sistem. "O situatie delicata se inregistreaza la nivelul spitalelor si farmaciilor. Spitalele iesene au cheltuit in ultimul trimestru, in medie, 80 de miliarde lei lunar, CJASS putand aloca doar 74,4 miliarde lei. Sigur, deficitul de 5,5 miliarde lei a fost relativ mic si s-ar fi putut acoperi daca, concomitent cu acesti bani, s-ar fi rezolvat si cu datoriile din urma care au ajuns la 210 miliarde lei", a precizat Adrian Butuca, presedintele CJAS.
Ponderea datoriilor este la furnizorii de medicamente (74 de miliarde lei), dar si la materiale sanitare (58 de miliarde lei), furnizori de alimente, utilitati etc. La nivelul serviciilor farmaceutice sunt neacoperite 15,8 miliarde lei si, probabil, vor mai fi inca 10 miliarde lei pe luna ianuarie. In urma cu doua zile, CJAS avea in cont 58 de miliarde lei, plus inca 23 de miliarde lei din fondul de redistribuire. Din aceste sume s-au oprit cinci miliarde lei pentru situatii exceptionale restul mergand la achitarea datoriilor catre furnizori. Insa este foarte putin comparativ cu nivelul datoriilor.

Casa Nationala continua subfinantarea

Pentru primul trimestru al anului 2001, CNAS a alocat o suma ridicola, aproximativ 80% din bugetul pentru aceeasi perioada a anului 2000. Este vorba de 53 de miliarde lei/luna, in timp ce spitalele cheltuie aproximativ 80 de miliarde lei. Este o diferenta de 27 de miliarde lei care nu exista, cel putin pe hartie, dar nici faptic. O alta problema la fel de grava o au farmaciile pentru ca bugetul este de noua miliarde lei lunar pentru medicamentele compensate si gratuite, in timp ce se cheltuie mult mai mult. De exemplu, in noiembrie s-au cheltuit 22 de miliarde lei si in decembrie 18,5 miliarde lei. Sunt diferente uriase. "Celelalte bugete (medici de familie, ambulatoriile de specialitate, proteze, Ambulanta etc) sunt relativ mai mari fata de media anului trecut. De exemplu, in 2000, medicina de familie a avut o medie lunara de 6,9 miliarde lei si va primi 10,7 miliarde lei, ambulatoriul a avut 5,2 miliarde lei si va primi sase miliarde lei, iar Ambulanta de la 2,3 la 3 miliarde lei, ceea ce face ca problema elicopterului sanitar sa fie rezolvata. De fapt, ea era rezolvata, dar a fost o problema de comunicare si o grava lipsa de responsabilitate din partea celor care nu au inteles importanta elicopterului sanitar", a mai precizat Adrian Butuca.

Memorandum comun adresat factorilor de decizie la nivel central

Participantii la intalnirea de ieri au decis sa adopte o pozitie comuna, solicitand sprijinul Prefecturii si al Consiliului Judetean, inclusiv sensibilizarea parlamentarilor de Iasi. "Trebuie sa ne unim fortele pentru a putea reusi. Impreuna cu noii parlamentari de Iasi si oficiali ai judetului nostru sa incepem lupta la baioneta cu cei care au uitat de judetul nostru si parerea mea este ca multi dintre dumneavoastra au simtit ca toti uita de Moldova. O parte din vina pentru situatia in care s-a ajuns apartine si celor de aici, dar cea mai mare, din nefericire, este a celor de la Bucuresti. Sistemul sanitar iesean va intra in colaps daca datoriile nu sunt sterse. In memorandumul ce va fi inaintat la minister, Casa Nationala, Parlament etc., se va cere expres alocarea a minim 210 miliarde lei pentru stingerea datoriilor; 30 de miliarde lei in plus pentru bugetele spitalelor, cele 15 miliarde lei pentru datoriile la medicamente si suplimentarea bugetelor farmaciilor. Este singura solutie pentru ca incasarile de la contribuabilii ieseni au ajuns la 87% si mai mult nu se poate acumula. Restul de 13 % sunt de la societatile inchise cu arierate peste tot. Cred ca problema se va rezolva deoarece principala latura a social democratiei este grija fata de om", a incheiat Adrian Butuca.

Prioritatea o constituie supravietuirea

Daca principala problema o constituie iesirea din colapsul financiar, nu trebuie neglijat faptul ca exista si intentii de dezvoltare. Astfel, directorul Centrului de Cardiologie, prof. dr. George Georgescu, este de parere ca dezvoltarea acestei unitati etalon pentru medicina romaneasca ar trebui sa fie o prioritate imediata dupa rezolvarea problemei datoriilor. De asemenea, directorul Spitalului "Parhon", prof. dr. Costica Novac, considera ca normativele de finantare stabilite de CNAS nu sunt tocmai reale, cheltuielile fiind mult mai mari. De altfel, aceeasi observatie a facut-o si directorul Maternitatii "Cuza Voda", cea mai mare unitate din Moldova, dar care este finantata la aceiasi parametri cu o unitate din Botosani, de exemplu. Problema se datoreaza in principal (in opinia directorilor) faptului ca aceste normative sunt realizate de economisti si nu de medici care stiu necesitatile reale. O alta mare problema ridicata de toti directorii, dar pentru rezolvarea careia nu exista baza legislativa, este decontarea intre casele judetene. In spitalele iesene, 30% dintre pacienti sunt din alte judete ale Moldovei, cheltuielile pentru ei fiind de aproximativ 40-50% din tot bugetul. Pentru serviciile medicale efectuate acestora, Iasul nu primeste nici un leu din judetele respective, toate cheltuielile fiind suportate de CJAS Iasi. Daca aceasta problema, care va fi si ea prezentata mai-marilor de la Bucuresti, este rezolvata, sanatatea ieseana va reveni la linia de plutire. Daca nu, colapsul este iminent. Si daca vor muri oameni cine va fi tras la raspundere?

Cristian DONOSE
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1296 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019871 (s)

loading...