News Flash:

Topirea Ghetarilor

28 August 2009
3170 Vizualizari | 0 Comentarii
Topirea Ghetarilor
Daca ne uitam la cele mai inalte lanturi montane ale Terrei, vom vedea mai putina gheata si zapada decat acum cateva decenii. Topirea ghetarilor si a calotelor glaciare constituie una dintre cele mai evidente consecinte ale schimbarilor climatice de pe Pamant, acest fenomen avand numeroase efecte secundare: contribuie la ridicarea nivelului Oceanului Planetar, creste riscul inundatiilor sau a secetelor in multe regiuni, ceea ce conduce la reducerea cantitatii de apa potabila pentru milioane de persoane.

In prezent ghetarii si calotele glaciare ocupa 10% din suprafata terrei si contin 75% din resursele de apa dulce. In trecutul geologic, in timpul perioadelor glaciare, teritoriul ocupat de ghetari ajungea la 30% din suprafata uscatului. Acum 250. 000 de ani, in ultima perioada glaciara, ghetarii acopereau mare parte din America de Nord, nordul Europei si al Asiei si Antarctica. Canada, de exemplu se afla aporape in totalitate sub gheata.

Ghetarii reprezinta cel mai mare rezervor de apa dulce al Terrei, acoperind in total o regiune de marimea Americii de Sud. In ultimul timp ei au inceput sa se topeasca intr-un ritm ingrijorator, fapt pus pe seama cresterii globale a temperaturii. Dupa anii i'60, ghetarii montani au pierdut aproximativ 4000 km cubi de apa, un volum mai mare decat debitul anual al fluviilor Orinoco, Congo, Yangtze si Mississippi, luate impreuna. Pierderea a fost de doua ori mai mare in anii i'90. Se stie ca in regiunile polare si in muntii inalti sunt situati aproximativ 160.000 de ghetari si se presupune ca pana la un sfert din cei montani ar putea disparea pana in 2050, iar pana in 2100 procentul s-ar putea ridica si la 50%.

Cat de repede se topeste gheata?
Pana la finele acestui secol temperatura medie la nivel mondial ar putea creste cu 1,4-5,8 grade C. Diferitele modele climatice sugereaza faptul ca, la o crestere de 4 grade C a temperaturii, se vor topi aproape toti ghetarii Terrei. Chiar si in cel mai optimist scenariu, in care ar intra o crestere de numai 1 grad C a temperaturii si o marire a cantitatii de precipitatii lichide si solide, ghetarii vor continua sa-si piarda din volum. Recent, si calota glaciara arctica a inceput sa-si reduca dimensiunile, cu exceptia Scandinaviei si a Islandei, unde cresterea cantitatii de precipitatii a condus la o extindere a acesteia. Calota glaciara antarctica inglobeaza 95% din resursele de apa dulce ale planetei. Temperaturile scazute previn topirea la suprafata, dar unele studii pun in evidenta o topire semnificativa dedesubt, la contactul cu uscatul, probabil din cauza cresterii temperaturii apei oceanului. Multe bucati de gheata s-au desprins din calota si plutesc pe apa. In ultima jumatate de secol, cei mai multi ghetari din Alpi si-au redus considerabil masa. Daca ratele actuale de topire continua, in cateva decenii cei mai multi dintre ghetarii din Alpi vor disparea. In ultimii 30 de ani, ghetarii himalayeni(Asia) s-au retras si si-au redus grosimea, iar in Bhutan acest proces a atins o rata de 30-40 m pe an. Si mai rau, in Asia Centrala ratele de retragere ale ghetarilor sunt printre cele mai ridicate din lume. O scadere alarmanta a suprafetei acoperite de gheata se inregistreaza si la ghetarii tropicali din Africa, care, de la inceputul secolului al XX-lea si-au redus suprafata cu 60-70%. Gheata de pe Muntele Kilimanjaro a scazut cu 80% pe parcursul secolului trecut. Pe Muntele Kenya, 7 din cei 18 ghetari prezenti in 1900 disparusera in 1993.

Care sunt consecintele?
Topirea continua a ghetarilor pe parcursul acestui secol va conduce la inundatii, la lipsa apei potabile pentru milioane de persoane si la ridicarea nivelului marilor de pe Glob, amenintand si distrugand habitate si ecosisteme costiere. Cresterea cantitatii de apa care intra in oceane are un impact semnificativ asupra nivelului Oceanului Planetar. De asemenea, consecinte ingrijoratoare se resimt si in regiunile din jur: spre exemplu, modificarea Curentului Golfului joaca un rol important in clima Europei nordice si de vest. Ghetarii himalayeni, sursa de alimentare cu apa pentru sapte mari fluvii din Asia(Gange, Brahmaputra, Indus, Salween, Mekong, Yangtze si Huanghe) si pentru doua miliarde de oameni, se retrag intr-o rata alarmanta, cu grave consecinte pentru viitor. Topirea rapida a blocurilor de gheata poate cauza inundatii severe, mai ales in regiunile bine populate, cum este Himalaya. Revarsarea unui lac glaciar din Nepal, in 1985, a produs ridicarea unui perete de apa inalt de 15 m, la o viteza de 90 km/ora. Valul care a coborat pe pantele muntilor a omorat oameni si a distrus case. Un studiu UNEP arata faptul ca in aceeasi situatie sunt 44 de alte lacuri glaciare din Nepal si Bhutan. In anul 1941 o bucata imensa de gheata, desprinsa dintr-un ghetar din Peru, a patruns intr-un lac, cauzand revarsarea acestuia si uciderea a 7000 de persoane. Regiunile costiere sunt de asemenea expuse inundatiilor, ca urmare a cresterii nivelului marii, aici locuind aproape jumatate din populatia globului. De asemenea, tarmurile si plajele sunt erodate, iar apele subterane dulci din apropierea lor sunt invadate de apele sarate ale marii, distrugandu-se astfel mai multe ecosisteme coastiere. Mai multe pasari si animale marine sunt amenintate cu disparitia, mai ales in regiunile polare, unde acestea depind de hrana gasita la marginea calotelor glaciare.
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1952 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018233 (s)

loading...