News Flash:

Traim intr-o lume poluata

26 Februarie 1999
2655 Vizualizari | 0 Comentarii
•Traficul rutier, depozitele de deseuri exploatate necorespunzator si lipsa investitiilor la statiile de epurare - factori principali de poluarea mediului

Anul trecut, activitatea de supraveghere a calitatii aerului, la nivelul judetului Iasi, s-a concretizat in efectuarea, de catre specialistii Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi (APM), a unui numar de 950 de analize. Municipiul Iasi a fost monitorizat din sase statii fixe cu functionare continua situate in Copou, Pacurari (SC NICIMAN SA), Alexandru cel Bun (Depou CFR), Gara (CONEL), Bularga (SC MOLDOMOBILA SA) si Socola (SC BUCIUM SA). Rezultatele investigatiilor facute au indicat ca sint suficienti factori de poluare a mediului si ca acestia se vor amplifica daca nu se vor face mai multe investitii in unitatile economice. In acest an, APM Iasi are in vedere extinderea retelei de supraveghere privind pulberile sedimentabile, metalele din pulberi si de asemenea marirea numarului de poluanti gazosi determinati.

In anul 1998, traficul rutier intens a afectat si mai mult mediul

APM Iasi a urmarit ce influenta au emisiile surselor potential poluatoare cum ar fi traficul rutier, Gara Iasi, Depoul CFR, SC TAMAZ FRIGOCARNE SA, SC MOLDOMOBILA SA, SC NICIMAN SA. Rezultatele obtinute au evidentiat o variatie a concentratiei noxelor analizate fara a se inregistra depasiri ale concentratiei maxime admise la indicatorii NO2 si SO2. In schimb s-au inregistrat depasiri la indicatorul NH3 in zona Socola, in zona Garii si in zona Pacurari. Pentru studierea impactului asupra mediului pe care-l creeaza traficul rutier, APM a prelevat probe pentru depistarea poluantilor gazosi, cum ar fi SO2, NO2 si NH3 in zonele Copou (sediul APM), Centrul Civic (Manastirea Trei Ierarhi, Manastirea Golia), Pacurari (SC NICIMAN, UNISEM, Blocuri Pacurari), FORTUS (SC FORTUS SA) si in Zona Industriala. Ca urmare a traficului rutier intens, in majoritatea acestor zone s-au inregistrat depasiri ale cotelor maxime admise. Analizele au mai evidentiat o crestere a concentratiilor de NO2 si de pulberi in municipiul Iasi comparativ cu anii precedenti. Acest lucru se datoreaza in principal maririi parcului auto din municipiul Iasi.

Totodata, analizele au scos la iveala ca CET II Holboca, CET I Iasi si SC FORTUS SA Iasi sint principalele surse de poluare ale atmosferei, din judetul Iasi. Anul trecut CET II Holboca a emis in atmosfera substante poluante, insa depasiri, fata de limitele maxime admise, s-au inregistrat la pulberi. Totodata, CET I Iasi a eliminat in atmosfera SO2, Nox si pulberi la toate cele patru cosuri prin care se face emisia, depasind limitele maxime, iar FORTUS Iasi a depasit normele de limitare pentru pulberile provenite de la otelaria electrica si turnatoria de otel, dar si la SO2 si Nox.

Statiile de epurare necesita investitii serioase

Specialistii Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi au mai adaugat la aceste unitati COMTOM SA Tomesti - fermele Razboieni precum si ANTIBIOTICE SA Iasi, care sint considerati poluatori majori ai apelor, datorita capacitatii necorespunzatoare a statiilor de preepurare. Alexandru Constantinescu, directorul APM Iasi a precizat ca s-au facute expertize la statiile de epurare din Iasi, Pascani, Tg. Frumos si Hirlau. "In urma expertizelor s-a constatat ca statia de epurare Iasi evacueaza apele epurate in riul Bahlui, cu incarcare organica si, uneori, suspensii peste limita avizata, ca urmare a capacitatii necorespunzatoare a statiei. In schimb, la aceasta statie se afla in derulare investitia pentru extinderea ei. O situatie similara am intilnit la statia de epurare Tg. Frumos, care evacueaza ape epurate cu un continut mare de substante organice, ceea ce se explica tot prin capacitatea necorespunzatoare a statiei, avind in vedere si afluentii deversati de fermele zootehnice din zona. Nici statiile de epurare din Podu Iloaiei si Hirlau, care evacueaza apele in Bahluet, respectiv in riul Bahlui, nu stau bine la acest capitol".

APM a insistat pe analiza pesticidelor de pe toate cursurile de riuri si din acumulari

Expertizele facute de specialistii APM Iasi care au vizat calitatea apelor, au fost realizate in sectiuni de control diferite de cele ale RA Apele Romane - filiala Iasi, cum ar fi riul Prut la intrare si la iesire din judet, Jijia la Gorban si Andrieseni. Alexandru Constantinescu a afirmat ca o importanta deosebita a fost acordata analizei pesticidelor organoclorurate de pe toate cursurile de riuri si din acumulari, atit datorita toxicitatii cit si persistentei lor. "Pesticidele ajung in ape ca urmare a spalarii solurilor tratate de catre precipitatii, ceea ce explica concentratiile mai mari inregistrate in probe, dupa ploi abundente. In plus trebuie cunoscut faptul ca in sedimente concentratia poluantilor este mai mare decit in apa, iar pe linga rolul de transport al compusilor toxici, suspensiile depuse ca sediment pot ceda, in anumite conditii substantele acumulate in timp constituind un factor poluant. Aceste considerente au determinat analiza pesticidelor organoclorurate de pe toate cursurile de riuri cu frecventa trimestriala. In general concentratiile inregistrate au prezentat variabilitati fara a se depasi limitele admise.

40 de hectare sint afectate de depozitarea deseurilor

Alexandru Constantinescu a facut cunoscut ca, cea mai mare suprafata de teren afectata de depozitarea deseurilor o reprezinta halda de cenusi si zguri a CET II Holboca, care are aproximativ 40 de hectare. "Efectele acestui depozit asupra mediului inconjurator constau in primul rind in schimbarea destinatiei initiale a terenului agricol si implicit in distrugerea culturilor. Sistemul de exploatare a acestei halde are ca efect direct poluarea aerului cu pulberi si indirect a solului si vegetatiei din zonele adiacente. Desi aceste pulberi sint inerte din punct de vedere chimic, ele au un caracter abraziv si iritant. Efectele negative ale acestei halde se resimt pina in satul Chicerea. Depozitul de zgura si cenusa poate determina numai poluarea apelor freatice din perimetrul sau limitrof. Din analizele fizico-chimice facute se poate concluziona ca se resimte efectul de poluare cu substante organice si amoniu. Aceasta poluare nu poate fi atribuita insa haldei de cenusa si zgura, ci unor surse potentiale de poluare existente in spatiul din amonte de centrala, cum ar fi Combinatul de crestere a porcilor Tomesti, chiar daca si-a mai redus activitatea cit si pe culoarul riului Bahlui si pe culoarul Prut - Jijia. Pentru diminuarea impactului acestui depozit asupra mediului inconjurator se considera necesara intretinerea forajelor de monitoring a apelor subterane si a perdelei vegetale de protectie.

Depozitul de nisipuri de turnatorie al SC FORTUS SA Iasi ridica probleme

Chiar daca activitatea in cadrul societatii comerciale FORTUS SA Iasi s-a restrins in ultimii ani, impactul acesteia asupra mediului este unul nefavorabil. "In conditiile functionarii societatii la capacitatea proiectata, depozitul de deseuri al acestei societati ar reprezenta o sursa importanta de poluare a solului si apelor cu substante organice toxice, cit si cu fenoli, datorita amenajarii necorespunzatoare a depozitului si a depozitarii necontrolate a deseurilor. Pe baza rezultatelor experimentale efectuate la namolul de galvanizare al SC FORTUS SA Iasi, namol ce se depoziteaza la halda Ciurea, putem afirma ca este prezenta toata gama de metale grele care depasesc valorile de alerta. De asemenea, analizele efectuate pentru probele de apa recoltate din stratul stationar in puturile haldei prezinta o compozitie neadecvata incadrarilor in categoria apelor potabile". Directorul APM Iasi a mai adaugat ca in efectuarea expertizelor si-au dat concursul Laboratorul de chimie din cadrul RA Apele Romane - filiala Iasi si Institutul de Igiena Publica Iasi.

judetului iasi municipiul iasi depou cfr conel no2 so2 nh3 unisem hirlau
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2074 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019485 (s)