ulcer
Gastrita şi complicaţiile ei
Gastritele sunt clasificate în acute şi cronice.
Cele acute sunt provocate de abuzul de anumite medicamente cum ar fi aspirina, abuzul de băuturi alcoolice, condimente în exces, alimente greu digerabile. Neglijarea gastritei duce la cronicizare şi la complicaţii severe. In gastritele cronice simptomele sunt resimţite la nivelul abdomenului superior, ca sensibilitate dureroasă epigastrică moderată. Gastrita cronică are o evoluţie îndelungată şi poate duce la atrofierea mucoasei gastrice.
Cea mai severă complicaţie este hemoragia la nivelul mucoasei gastrice. In funcţie de cantitatea de sange pierdut, manifestările clinice pot fi: uşoară anemie, scaune melanice, şoc hemoragic. Simptomele gastritei sunt: senzaţii de presiune şi arsură în epigastru, dureri permanente cu sau fără iradieri dorsale favorizate de schimbarea poziţiei corpului.
La debutul gastritei simptomele resimţite de bolnav sunt: dureri epigastrice de intensitate variabilă, care apar după mesele prea grele, după consumul exagerat de alcool, după ingerarea unor alimente prea acide.
Apare senzaţia de balonare, de saţietate, uneori chiar vărsături. Tratamentul gastritei trebuie început prin decelarea cauzelor şi autoimpunerea unui regim igienodietetic adecvat, constand în eliminarea iritanţilor gastrici precum alcoolul, fumatul, condimentele, zahărul. Masa de seară să nu fie servită prea tarziu şi să nu conţină alimente grele.
Cartoful crud, remediu naturist eficace
Un pansament natural deosebit în cazul gastritei este cartoful crud. Se mestecă îndelung cateva felii de cartof, înainte de masă şi atunci cand apare simptomul de arsură epigastrică. Incercaţi să evitaţi consumarea de dulciuri ce au în componenţă zahăr şi coloranţi, acestea putand fi înlocuite cu fructe şi miere.
Foarte eficient este sucul obţinut din varză, măr şi morcov. Se face prin centrifugare la un storcător obişnuit şi se consumă un pahar dimineaţa pe stomacul gol.
Importantă în tratamentul şi mai ales în profilaxia gastritei este masticaţia corectă, adică masa să nu fie luată în fugă. Alimentele sunt astfel mai uşor de digerat. De altfel, o vorbă înţeleaptă spune că digestia începe în cavitatea bucală.
Fitoterapia ne oferă o serie de infuzii şi decocturi, ce se beau de preferinţă neîndulcite. Atunci cand pacientul nu poate suporta produsele neîndulcite, se va folosi puţină miere, nicidecum zahărul care agravează aciditatea.
Cure lungi cu infuzie din flori de salcam
Se poate folosi cu succes infuzia din flori de salcam (Flores Acaciae), care se pretează la cure de lungă durată. Aceasta calmează senzaţiile de arcură epigastrică. Se obţine din două linguriţe la o cană, se beau două căni pe zi, între mese.
Infuzia din frunze de plămanărică (Folium Pulmonariae) are un rol cicatrizant important. Se face din o lingură la cană, se beau două, trei căni pe zi.
Altă infuzie folositoare este cea din flori de gălbenele (Flores Calendulae) care are efect cicatrizant şi calmant, de aceea foarte indicată în gastrită şi în ulcerul duodenal. Se prepară din două linguriţe la 250 ml apă fiartă, se bea o cană pe zi, de preferinţă pe stomacul gol, la o oră înainte de masă.
Infuzia din sunătoare (Herba Hyperici), cu proprietăţi cicatrizante deosebite, se face din două linguriţe la o cană şi se beau două căni pe zi.
Decoctul din rădăcini de tătăneasă (Radix Symphyti), care este calmant gastric şi cicatrizant, poate fi, de semenea, folosit în calmarea şi ameliorarea gastritelor. Se obţine din una, două linguriţe la 250 ml apă şi se administrează două, trei căni pe zi.
Stresul, principalul vinovat
Este de notorietate importanţa unei vieţi liniştite în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor stomacale. O igienă mentală adecvată, vizitarea unui psiholog atunci cand problemele par să ne copleşească este indicată. S-a constatat că persoanele religioase sunt mai puţin predispuse la gastrite şi ulcere decat cele atee, astfel că apropierea de biserică nu face decat să aducă un plus de liniştire. A nu se uita că stresul nu este un fenomen cu viaţă proprie, nu există în sine, cum există fumul de ţigară, curentul, alergenii, ci este o reacţie exagerată de apărare a organismului, faţă de stimulii percepuţi ca deranjanţi. Factorii de mediu sunt aceiaşi pentru toţi, raportarea la ei este diferită.
