News Flash:

Un sfert din cladirile din Iasi sint in pericol sa se prabuseasca la un seism de intensitate medie

13 Mai 1999
706 Vizualizari | 0 Comentarii
•Normativele de proiectare anti seismica, inexistente inainte de 1963, au devenit extrem de dure dupa anul 1992 •Din 200 de cladiri expertizate, 46 se incadreaza in Clasa I de risc seismic •Consolidarea unui metru patrat de locuinta costa cel putin un milion de lei •Desi sint obligati prin lege sa-si consolideze casele, nici un proprietar nu a facut-o

Recentele miscari seismice au readus in discutie problema sigurantei imobilelor din municipiul Iasi. Dupa fiecare cutremur problema revine in actualitate si au loc dezbateri publice, insa nimeni nu ia nici o masura, singura "solutie" adoptata fiind cea de a inalta rugaminti cerului ca o asemenea catastrofa sa nu aiba loc prea curind. Ca in mai toate problemele, si cea care priveste consolidarile se opreste inainte de a incepe in momentul in care se pune problema de bani. In domeniul legislativ, in aceasta privinta, exista trei date de referinta: anul 1963, 1992 si anul 1991. Anterior anului 1963 nu existau norme de constructie care sa prevada o protectie la seisme si, din acest motiv, toate imobilele care au fost construite inainte de aceasta data au un risc crescut de prabusire in cazul producerii unei asemenea catastrofe. In anul 1964 au fost adoptate asemenea norme, insa exigentele acestora nu sint severe - astfel incit si constructiile ridicate dupa acest an nu sint extrem de sigure. Anul 1992 aduce cu sine un act normativ important in acest domeniu, asa - numitul Normativ "P 100" care face o tranzitie extrem de brutala in domeniul normelor de securitate anti-seismice. Concret, de la cvasi - absenta normelor de securitate s-a trecut in cealalta extrema, constructorii fiind obligata sa respecte norme extrem de severe, de doua ori mai dure decit cele anterioare.
Conform parerii specialistilor, nici o tara europeana nu are asemenea norme, in aceasta privinta Normativul "P 100" fiind o exagerare. Daca imobilele construite de particulari nu sint verificate de nimeni in privinta respectarii acestor norme, constructiile de stat trebuie sa le respecte cu sfintenie. Aceasta a avut drept consecinta, dupa anul 1992, o explozie a preturilor locuintelor - care sint adevarate buncare, cu efect proportional in privinta costurilor. "Nu stiu daca un locatar care ar fi pus in situatia sa aleaga intre o locuinta extrem de sigura si inaccesibil de scumpa si o alta cu un grad mai redus de siguranta si mai ieftina, pentru care din solutii ar opta", a precizat Liviu Stescu, director al Directiei Tehnice din cadrul Consiliului Judetean.

Consolidarea unei locuinte costa cit constructia acesteia

Aparuta in anul 1994, Ordonanta 20 prevede o serie de obligatii extrem de importante pentru proprietarii de imobile in vederea protejarii anti-seismice a cladirilor. Conform acestui act normativ, fiecare proprietar, persoana fizica sau juridica, este obligat sa isi consolideze spatiul pe care il detine, astfel incit sa raspunda Normativului "P 100". In acest sens, statul ofera persoanelor fizice si o facilitate importanta care consta in acordarea de credite cu termen de rambursare de 20 de ani si cu o dobinda fixa de 20% pe an. In ciuda acestei facilitati, costurile consolidarii sint extrem de ridicate, concurind indeaproape costul re-construirii imobilului. O suma minima avansata de specialisti pentru lucrarile de acest gen este de 1.000.000 lei pentru fiecare metru patrat de locuinta. Exceptind costurile ridicate, un alt impediment sta in calea aplicarii lucrarilor de consolidare. Un bloc nu poate fi locuit in timpul lucrarilor, locatarii fiind obligati sa se mute in alte case pe perioada desfasurarii santierului. Cum cei mai multi dintre cei care locuiesc la bloc nu dispun si de o a doua casa, nu este de mirare ca in aceste conditii nimeni nu a inceput sa isi consolideze locuinta. In sfirsit, daca dintr-un imobil un singur proprietar nu este de acord cu aceasta lucrare, intreg proiectul este compromis. "Daca pentru locatari este oarecum explicabila lipsa de reactie in privinta riscurilor unui seism mai puternic, este de neinteles dezinteresul manifestat de autoritati. Exista cladiri publice, sedii de institutii, monumente istorice sau fabrici care sint in pericol iminent de prabusire si nimeni nu ia nici o masura. Este clar ca nu sint bani dar nu se ia nici o masura pentru inceperea constituirii unui cont destinat acestui scop. Poate ca in timp, de-a lungul mai multor ani, s-ar crea disponibilitati financiare pentru consolidarea cite unei cladiri", a declarat Liviu Stescu.
In afara acordarii de credite catre populatie, Ordonanta 20 mai prevede si efectuarea unor expertize gratuite la imobilele cu risc seismic crescut. Aceasta prevedere a fost aplicata de Directia tehnica din CJ Iasi care a efectuat din 1994 si pina in prezent mai mult de 200 de expertize la tot atitea cladiri din municipiu. Criteriul dupa care au fost selectate imobilele respective a fost cel al vechimii - toate fiind construite anterior anului 1964 - si al inaltimii - acestea fiind mai inalte de patru etaje. Din cele 200 de blocuri, 46 au fost incadrate in Clasa I de risc seismic, ceea ce inseamna ca se pot prabusi la un seism de intensitate medie. Reprezentantii Directiei tehnice din CJ nu au dorit sa dea publicitatii lista imobilelor respective, precizind ca fiecare asociatie de locatari a fost informata in scris la finalul evaluarii.
Ovidiu BUNEA
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1831 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019920 (s)