News Flash:

Vaci pascute prin santuri si gunoaie

9 Februarie 1999
2904 Vizualizari | 0 Comentarii
•taranii ieseni isi pasc vacile pe pajisti erodate, degradate
•pajistea depresiunii Jijia-Bahlui trebuie suprainsamantata
•"laptele de tara" nu prezinta continutul proteic necesar obtinerii unor brinzeturi de calitate


Un scazut continut in cazeina


O alternativa la oferta de lapte diluat cu apa (falsificat), comercializat pe piata ieseana de fostele ICIL-uri din Moldova, o constituie "laptele de tara". In documentarul-ancheta intitulat "Dosarul xFALSURI ALIMENTAREx/Lapte falsificat", (vezi "Ziua de Iasi", 08.02.1999), dezvaluim faptul ca laptele pasteurizat analizat de igienistii ISP Iasi, nu prezinta substanta uscata, continutul de proteine si grasime necesare ca respectivul produs comercializat sa fie numit lapte, potrivit Codexului Alimentar International adoptat de U.E.

Vom vedea ca nici "laptele de tara", comercializat in piete de taranii judetului Iasi, nu are calitatile nutritive presupuse de consumatori; in virtutea prejudecatii ca vacile din mediul rural sunt "bine hranite cu furaje de calitate" sau "pascute pe pajisti manoase". Realitatea, deloc roza, este alta.

Vacile taranilor din judetul Iasi produc un lapte de slaba calitate proteica, cu un scazut continut in cazeina (substanta esentiala in obtinerea, din lapte, a branzeturilor). Vacile taranilor ieseni pasc pasuni erodate, degradate, acoperite cu o vegetatie de slaba calitate. In lipsa unor izlazuri comunale bine intretinute, a unor pajisti manoase, a unor furaje valoroase, taranii isi pasc vacile pe marginea santurilor, soselelor si caii ferate. Laptele obtinut si vandut orasenilor este pe masura. Iar pretul de contractare (de la termen-producator la fabicant-comerciant) se calculeaza dupa dupa criteriile specifice economiei socialiste.

Disparitia "pajistilor permanente"


O mare parte din taranii care comercializeaza lapte in municipiul Iasi sunt locuitori ai depresiunii Jijia-Bahlui. Altadata, acolo existau pajisti acoperite de o vegetatie bogata, diversa. Speciile componente de calitate asigurau zonei "titulatura" de pajiste permanenta. Astazi, dupa paragina mostenita din epoca antedecembrista, pajistile "traditionale" ale acestei zone rurale se afla in "suferinta". Animalele, care pasc acolo, mai mult ling pamantul searbad.

Un grup de specialisti de la Universitatea de Agronomie si Medicina Veterinara (UAMV) Iasi, au atentionat autoritatile locale asupra degradarii pajistilor din aceasta zona. La recentul Congres National al Inginerilor Zootehnisti din Romania (CNIZR), desfasurat la Iasi, in decembrie 1998, inginerii agronomi ieseni au semnalat faptul ca pajistile judetului sint periclitate. Un studiu expus in fata reprezentantilor Ministerului Agriculturii si Alimentatiei (MAA), a fost intitulat "Refacerea covorului vegetal al pajistilor, permanente degradate din depresiunea Jijia-Bahlui, prin insamantare", (autori: V. Vantu, T. Iacob, N. Dumitrescu, C. Samuil, A. Trofin).

Iata ce au consemnat cercetatorii UAMV Iasi: "O mare parte a pajistilor din depresiunea Jijia-Bahlui se afla pe terenuri cu diferite grade de inclinare. Datorita pasunatului nerational si neaplicarii unor lucrari minime de intretinere, pe multe pajisti, gradul de acoperire cu vegetatie este redus, iar speciile componente sunt de slaba calitate. Una din masurile de imbunatatire a acestor pajisti o constituie suprainsamantarea".

Este evident, pentru orice nespecialist, ca bani pentru "actiunea de suprainsamantare" a pajistilor judetului nu vor fi gasiti niciodata. Vacile taranilor vor paste in continuare, prin santurile si gunoaiele satelor. Presedintele C.J. Iasi, specialistul agronom Vladimir Tanasoiu, un liberal preocupat de prosperitatea locuitorilor judetului, poate medita la problema pajistilor degradate. Finul si furajele de calitate au ajuns in satele Moldovei niste "produse exotice".

Cocenii de porumb - un "furaj de calitate", inexistent in U.E.


Problema continutului de proteina din lapte pare a nu preocupa pe nimeni, cu exceptia oamenilor de stiinta de la UAMV. In Romania, pretul laptelui (falsificat sau nu, obtinut de la vaci care pasc prin santuri etc.) este calculat si fixat dupa metode anacronice. Standardele alimentare ale calitatii existente, in prezent, in U.E., impun criterii adecvate valorii sau "non valorii" nutritive prezentate de laptele produs de fermieri.

Intr-o tara, intr-un judet in care vacile sunt hranite din toamna pana in primavara cu unicul furaj numit "coceni de porumb", a vorbi de continutul de kapa-cazeina din lapte inseamna o poveste science fiction. Cele 150 de sortimente de branzeturi fabricate in Franta, provin dintr-un lapte produs de vaci bine furajate, un lapte achizitionat de fermieri printr-un sistem de plata inexistent in Romania.

Pretul laptelui, stabilit pe criterii socialiste


La acelasi CNIZR, un grup de experti ai "Institutului de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bovinelor" (ICPCB) Balotesti, au informat participantii in premiera asupra unei chestiuni de interes national. In exclusivitate pentru "Ziua de Iasi", organizatorul CNIZR, prof. dr. ing. Ioan Vacaru Opris, decanul Facultatii de Zootehnie din Iasi a permis publicarea rezultatelor cercetarilor ICPCB Balotesti, unitate de elita a cercetarii agronomice din Romania. Sub titlul "Orientari si tendinte pe plan european privind sistemul de plata al laptelui", au fost prezentate urmatoarele:

"La noi in tara, criteriul majoritar de stabilire al pretului la lapte este continutul in grasime, dar in tarile europene plata tine cont de necesitatile tehnologice si de exigentele in materie de igiena si securitate alimentara. Sistemul de plata dupa calitate, integreaza criterii noi fata de schema initiala (in care laptele era platit in functie de compozitie si de continutul in microorganisme), si anume: nr. de celule somatice, nr. de spori butirici (importanti pentru fabricarea branzei); indicele de lipoliza (important pentru fabricarea untului), prezenta inhibitorilor si a germenilor patogeni. Sistemul de plata tine cont si de compozitia laptelui (continutul in grasime, dar mai ales continutul in proteina)".

Potrivit acestui sistem de plata existent in UE, laptele diluat cu apa (fabricat de ICIL-uri) sau laptele vacilor pascute prin santuri si ripi ar trebui evaluat la "preturi socialiste".

Mai e nevoie de vreun argument pentru a demonstra ca in zootehnia romaneasca nu s-a schimbat nimic?
icil iasi depresiunii jijia-bahlui
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2015 (s) | 24 queries | Mysql time :0.018901 (s)