Secretele istoriei

100 de ani de la nasterea „faraonului” Elena Ceausescu! De ce i se spune asa

Publicat: 08 ian. 2019

2019, anul care marcheaza oficial scurgerea a 30 de ani de la incheierea celui mai recent regim dictatorial din Romania, debuteaza sub semnul amintirilor legate de Elena Ceausescu, sotia, ultimului dictator comunist al Estului european. In fapt, amintirea ei ne va urmari pe tot parcursul anului, chiar daca prezentul, cu intregul sau alai de decizii politice, inclusiv o noua runda de alegeri prezidentiale, programata la finele anului, va incerca sa ne seduca in egala masura, cel putin, cu trecutul.

Acum o suta de ani, la 7 ianuarie 1916, in satul Petresti din judetul Dambovita, se nastea cea care avea sa intre in istorie drept cea mai cunoscuta romanca judecata, condamnata si executata prin impuscare din motive politice. In fruntea tarii domnea cuplul format din regii Ferdinand si Maria. La sapte luni de la nasterea sa, Regatul Romaniei intra in Primul Razboi Mondial si nimic nu prevestea ascensiunea formidabila pe care „Lenuta lui Briceag”, cum i se spunea in tinutul natal, avea s-o cunoasca in cea  de-a doua parte a unui secol extrem de zbuciumat. Mai mult, dupa doi ani oribili de razboi, Romania devenea, prin actul de la 1 Decembrie 1918, cea mai importanta natiune din coasta „Maicii Rusia”. Romanii aveau insa sa dea curand regatul la schimb cu republica. Sub influenta directa a aceleiasi Rusii! La inceput o republica muncitoreasca, inlocuita repejor cu una socialista. In ceea ce o priveste, Elena Ceausescu a trecut de la statutul de fetita, una ca oricare alta, cu doar patru clase primare la activ, la cea de adolescenta aruncata, fara voia ei, in valtoarea vietii, inclusiv in transformarile sociale si politice din anii `40 – `50 si mai apoi la statutul de tovarasa de viata si de lupta a celui mai puternic lider politic al tarii din anii `70 – `90. Devenita in cele din urma cea mai iubita dintre romance. Atat de iubita incat in ziua de Craciun a anului 1989, la aproape 71 de ani, isi incheia brutal viata in fata plutonului de executie, alaturi de Nicolae Ceausescu, momentan inca ultima figura marcanta a Partidului Comunist Roman, partid sub semnul caruia, vrem sau nu, a stat dezvoltarea acestui colt de lume din ultima parte a secolului deja trecut.

Elena Ceausescu, exemplu pentru ascensiunea femeii in politica

La trecerea a 30 de ani de la disparitia sa, destui istorici sustin ca Elena Ceausescu e cel mai bun exemplu si azi pentru ascensiunea in politica damboviteana a femeii. Dupa 1990, sute de fiice, sotii si amante, i-au copiat, cu sau fara stiinta deplina, modelul (daca ne gandim, spre exemplul, doar la politicienele ce au purtat acelasi prenume si constatam ca „reteta” a fost pusa in practica cu mult succes!)

Insa cum va ramane Elena Ceausescu in istorie? Cu bune si cu rele? Sau doar cu cele rele? Lavinia Betea, poate cel mai atent observator din ultimii ani al cuplului Ceausescu, sustine ca eticheta de „piaza rea” nu i se va mai putea niciodata dezlipi.

„In fond, Elena Ceausescu a fost o semidocta, care a facut mult rau celor din jurul ei. Ascensiunea ei incepe in 1976, cand este numita seful de cadre a celor mai inalte foruri ale Partidului Comunist. Din acel moment, desi in nomenclatorul de partid functia sa era departe a fi in top, incepe sa primeasca tot felul de mesaje si de atentii, inclusiv mesaje personale de felicitare, semn ca servilismul la romani a fost si continua sa fie extrem de sensibil”, sustine cea care anul trecut a publicat la Editura Corint volumul „Ultimul an din viata Elenei Ceausescu”.

De ce i se spunea „faraoana Romaniei”

Betea nu ezita s-o numeasca pe Elena Ceausescu drept „faraoana Romaniei”, fiindca istoria personala si chiar politica a cuplului din fruntea Romaniei dintre 1965 si 1989 poate fi usor calchiat pe modelul antic existent in perioada faraonilor egipteni, sistem in care un banal om ajungea in cele din urma sa fie divinizat, ba chiar sa-si imaginize ca poate infrunta eternitatea prin ridicarea unor monumente grandioase, funerare sau nu. Betea vorbeste in acest caz despre posibilul paralelism intre piramidele egiptene si numeroase constructii ridicate in Romania acelor ani: „Inca mai tresar cand aud expresii de genul: cat am construit pe vremea lui Ceausescu? Pur si simplu lumea ignora ca nu Ceausescu, el sau sotia lui, a sapat vreun sant, a ridicat vreun zid de caramida sau a impins maneta vreunei macarelele la ridicarea vreunui edificiu ramas in constiinta publica legat pentru totdeauna de acest nume, intr-un fel sau altul!”.  

„De asemenea, in cazul Ceausestilor, adauga acelasi cercetator, a functionat foarte bine si mitul lui Adam si al Evei. Cine e cea vinovata pentru caderea in pacat a omului? Eva, desigur! Contributia lui Adam e usor trecuta in umbra pana azi. La fel, si in cazul Elenei Ceausescu. Dar lumea uita sa se intrebe cum a ajuns ea o piaza rea? Cine i-a permis sa se urce pe soclu, alaturi de Nicolae Ceausescu? Raspunsul e simplu si e la indemana fiecaruia dintre noi!”, mai spune aceeasi Lavinia Betea.

Elena Ceausescu, avida dupa diplome si doctorate

Ea mai dezvaluie si amanuntul conform caruia in cabinetul ei de lucru, ramas in istorie sub titulatura de „Cabinetul nr.2”, nu exista decat un singur scaun, al ei: „Cel ce intra in acel cabinet stia de la bun inceput ca trebuie sa ramana in picioare si ca nu poate vorbi neintrebat. Pur si simplu, trebuia sa raspunda cat mai scurt la intrebarile ce i se adresau. Acest mizanscena era clara: doar Elena Ceausescu conta, celalalt era acolo doar din bunavointa tovarasei, care de fapt se comporta ca o regina autoritara!”.  Betea adauga si amanuntul dupa care Elena Ceausescu invatase, destul de repede, ca nu trebuie sa aiba incredere in nimeni. Ca atare, cei din structurile inalte ale partidului, erau chemati constant, in fiecare dupa-amiaza la ordine, la „Clubul Ceausestilor”, ca sa nu le treaca prin cap cine stie ce „chestiuni de stat”. De asemenea, acelasi tratament il suportau si sotiile acestora.

Ca femeie, mai spune aceeasi Betea, devenise bine informata in materie de moda. Si respecta cu strictete protocolul, asa cum era el trecut prin legea proletarilor ajunsi la putere. „Presa internationala nu a remarcat niciodata la modul negativ tinuta vestimentara a Elenei Ceausescu. Mai mult, nu a facut gafe protocolare. Nu veti gasi materiale de presa pe aceasta tema si ma refer strict la presa libera din Occident. Spre exemplu, presa britanica putea face lejer aceste observatii cu ocazia celebrei vizite a cuplului Ceausist din 1978 la curtea Reginei Elisabeta a II-a. Cat despre cocul pe care l-a afisat in ultima perioada de viata si pe care ni se pare ca-l regasim ici si colo, trebuie sa precizam ca nu l-a folosit mereu, preferand mai degraba tunsoarea scurta sub urechi, asa cum o intalnim azi, spre exemplu, la actualul cancelar german”.   

Si un ultim amanunt, ne mai avertizeaza Lavinia Betea: numele Elenei Ceausescu va ramane pentru multa vreme in arhivele stiintifice. Si asta din simplu, motiv ca lucrarile sale de specialitate, scrise, nu mai e un secret pentru nimeni, de altii, au intrat in bibliografia a mii de doctorate sau in asa numita literatura de specialitate. In fapt „savantul de renume mondial” Elena Ceausescu devenise avida in a acumula diplome si doctorate, asa incat niciun alt roman nu va reusi vreodata s-o egaleze la acest capitol, daramite s-o surclaseze! Maxima ironie a istoriei pentru o persoana cu doar patru clase la activ, dar si pentru o intreaga natiune care nu da pana azi doua parale pe notiunea de plagiat!



loading...

Adauga un comentariu
Anunturi bzi.ro Adauga anunt gratuit