News Flash:

100 de minibuze ar revolutiona transportul local

30 Martie 2001
1278 Vizualizari | 0 Comentarii
•Ideea apartine lui Sorin Iacob, fost director al unei unitati de transport •Regia Autonoma de Transport in comun ar fi rentabilizata prin infiintarea a patru centre de profit •Costul microbuzelor ar fi amortizat in primii doi ani de exploatare •Transportul local ar deveni mai flexibil la doar 3.000 lei/calatorie •Chiar si la acest pret, regia ar realiza anual beneficii de ordinul zecilor de miliarde de lei •Introducerea in trafic a minibuzelor este practicata in multe orase europene

Transportul local ar putea fi imbunatatit daca ar fi introduse in circuit 100 de minibuze. Ideea sustinuta, chiar si prin greva foamei. de catre Sorin Iacob, fost director la ITSAIA Vaslui, este confirmata si din calculele economice facute de acesta. Exploatarea traseelor din oras cu ajutorul minibuzelor nu este o noutate. Respectiva modalitate a fost introdusa la Roma si reprezinta o rezolvare eficienta a fluxului de calatori din orele de varf. Prin introducerea in circuit a minibuzelor, cei 1.850 actuali angajati ai Regiei Autonome de Transport in Comun (RATC) Iasi ar fi redistribuiti in patru centre de profit a caror rentabilitate ar fi indiscutabila.

•Un minibuz aduce anual beneficii de 43.700 DM

O varianta de reorganizare a transportului in comun cu autobuzele a fost proiectata avandu-se in vedere utilizarea minibuzelor din modelele VARIA 814 sau 815. Cu respectivul model poate fi transportata o medie de 70 calatori/cursa. Lungimea medie a traseului este de 20 km. Viteza comerciala de utilizare eficienta a vehicolului este de 25 km/h. Intr-o ora se pot realiza doua curse, programul de exploatare a vehiculului fiind cuprins in intervalul 4.30 - 22.30. Vehiculul este rentabil la un numar de 36 curse zilnice. Astfel, intr-o zi, minibuzul va parcurge intre 720 - 750 km transportand in total 2.520 calatori. La o valoare de 3.000 lei/calatorie, de la calatorii transportati se va incasa suma de 7.560.000 lei. Consumul de motorina al modelului VARA 814 sau 815 in regim urban este de 13 l/100 km. Prin urmare, consumul zilnic aferent celor 720-750 km parcursi va fi de 98 de litri motorina. La un pret de 12.300 lei/l, cheltuielile zilnice pentru combustibil se vor cifra, la un singur mijloc de transport, la 1.205.000 lei. Scazand cheltuielile pentru combustibil, rezulta o diferenta de 6.355.000 lei. In conditiile fluctuatiei zilnice a numarului de calatori se poate accepta incasari zilnice de la fiecare vehicul in limita sumei de sase milioane de lei. Prin scaderea sumei destinate combustibililor tot mai raman 4.795.000 de lei. Pentru fiecare minibuz se admite o incarcatura de personal cifrata la zece angajati. Fiecare din respectivii angajati este platit cu un brut lunar de 5,5 milioane de lei. Scazand plata pentru munca salariatilor raman 2.294.000 de lei. Pentru alte taxe, impozite si intretinerea zilnica a masinii se pot cheltui maxim 295.000 de lei ceea ce reprezinta o suma imensa. 500.000 de lei din cele doua milioane de lei ramase se tezaurizeaza. Cumulate pentru cele 365 de zile de activitate dintr-un an, beneficiile realizate de un singur vehicul se vor ridica la 547 de milioane de lei. La actuala rata de schimb, suma reprezinta echivalentul a 43.700 DM. Pe langa aceasta suma trebuie avut in vedere ca RATC are tezaurizata, de la fiecare autovehicul, suma de 180 de milioane de lei. Intr-un an, pentru cele 100 de vehicule, suma tezaurizata se va ridica la 18 miliarde lei. Suma tezaurizata poate fi reinvestita sau poate fi utilizata pentru achitarea ratelor de leasing. Daca un autovehicul ruleaza 750 km/zi, va parcurge intr-un an 270.000 km. La acest kilometraj, masina prezinta o uzura de 30%.

•Aritmetica rentabilitatii

La sfarsitul anului, starea tehnica a masinii permite utilizare rentabila pentru inca doi ani. De retinut ca, in primul an de utilizare, pentru intretinerea masinii s-au cheltuit cu maxim de larghete 108 milioane de lei. Costul unui minibuz Varia 814 sau 815 este de 74.000 DM (69.000 DM pret standard la care se adauga 5.000 DM cheltuieli pentru transformare). Plata masinii se va face in regim leasing, pe o durata de trei ani, cu un avans de 15%. Un calcul sumar indica faptul ca, dupa doi ani de utilizare, masina a adus amortizari de 74.400 DM, suma comparabila cu pretul de achizitionare. Pentru avansul de 15.300 DM/autovehicul, municipalitatea poate solicita un credit bancar sau poate derula formalitati pentru obtinerea unui credit de la Comunitatea Europeana. Chiar daca luam in calcul cresterea cheltuielilor pentru intretinerea masinii la suma de un milion lei/zi, un autovehicul poate realiza un beneficiu anual de 468 de milioane de lei, ceea ce ar reprezenta, la aceasta data, echivalentul a 37.000 DM. Dupa trei ani de utilizare, masina nu mai intereseaza, chiar daca nu este total uzata. Vehiculul ar putea fi valorificat la 10% din valoarea sa, procentaj care este egal cu valoarea reziduala a masinii. In concluzie, prin investirea a 74.000 DM/vehicul, s-ar putea obtine, numai la capitolul transport in comun cu autobuzul, un profit anual de peste 12%, situatie mai mult decat fericita in ramura de profil. Prin achizitionarea a 100 de masini s-ar putea transporta zilnic 252.000 de calatori, ceea ce ar insemna un total de 88.720.000 calatori/an. Numarul de calatori transportat anual de cele 100 de vehicule VARIA model 814 sau 815 depaseste cu 10% numarul calatorilor transportati de cele 150 de autobuze invechite aflate in prezent in parcul RATC.

•Un prim centru de profit cu 539 de angajati

Incadrarea cu personal a unui asemenea centru de profit trebuie sa fie in acord cu ideea de rentabilizare a RATC. S-a luat in calcul o incadrare de 10 salariati/minibuz insa schema de exploatare trebuie sa concorde cu structurarea pe coloane de transport. Cele 100 de minibuze vor forma doua coloane. Fiecare dintre acestea vor fi incadrate cu doi sefi de coloana (inclusiv un sef de coloana in liber). La fiecare coloana vor exista cate trei impiegati de miscare (doi in tura si un liber). Evidenta foilor de parcurs, a proceselor-verbale si a FAZ (foilor de activitate zilnica) se va tine pe calculator. Se impune ca sefii de coloana sa aiba pregatire tehnica superioara astfel incat la revista de parc sa poata sesiza orice anomalie survenita in fluxul de exploatare. Pentru cele 100 de minibuze va fi incadrat un sef de atelier exploatare care trebuie sa fie un bun cunoscator al activitatii de transport calatori. Incadrarea cu soferi se va face in limita orelor de functionare a minibuzelor. Cele 1.800 de ore de exploatare zilnica a parcului de 100 de minibuze reclama un necesar de 225 de soferi. Avand in vedere acordarea zilelor libere si a concediilor rezulta un total de 275 de soferi (200 titulari si 75 in libere). In componenta atelierul de intretinere mai intra: doi maistri sau ingineri, 20 de mecanici, precum si zece muncitori. Mai trebuie incadrati patru gresatori si patru spalatori. Atelierul de intretinere va fi amenajat in ideea realizarii unor mici reparatii deoarece minibuzele vor fi utilizate numai trei ani, perioada in care nu se preconizeaza defectiuni majore. Schimbul uleiului va fi facut de gresatori si soferi. In norma soferilor se va prevedea si ingrijirea zilnica a masinii pentru care se va ponta o ora de activitate. Prin urmare, la atelierul de intretinere, vor fi incadrati 41 de angajati, numar mai mult decat suficient. Aprovizionarea va fi efectuata de trei merceologi dotati cu doua masini de 1,5 tone. Adunand, rezulta in total un personal de exploatare si intretinere compus din 330 de salariati. Siguranta circulatiei va face obiectul muncii unui compartiment de sine statator pe langa centrul de profit, compartiment compus din seful de serviciu si doi angajati. Parcul auto va fi prevazut cu doi pontatori care vor preda si prelua masinile pe baza de proces-verbal. Intreg serviciul de control si siguranta circulatiei trebuie sa aiba incadrati cinci salariati pentru compartimentul siguranta circulatiei si 50 de controlori. Pentru serviciul de paza, ordine si insotire, compus din 27 de persoane, va trebui solicitata o firme privata. Tot de acest centru de profit apartin dispecerii si salariatii care deservesc tonetele RATC, respectiv 120 de angajati. Contabilitatea centrului de profit va fi tinuta de trei contabili, patru casieri colectori, trei casieri mobili si doi revizori contabili. Prin urmare, primul centru de profit, bazat pe transportul in comun cu minibuzele, va avea 539 de salariati.

•Minibuze pentru traficul la ore de varf

Se vor scurta unele trasee. Primul vizat pentru diminuarea distantei va fi traseul 3. Capatul traseului va fi piata "Doi baieti". Spre Dancu, va circula cate o unitate de transport la un interval de 20 de minute. In acest mod, va putea fi rentabilizat unul din cele mai lungi trasee din oras. Pentru sustinerea fluxului de calatori, la un interval de sase minute, vor circula curse pe ruta Tatarasi Nord - Dancu. Traseul 13 va fi desfiintat, pe respectiva ruta urmand sa circule numai minibuzele RATC. Circulatia acestora va fi deviata pe bulevardul Independentei. Traseul de troleibuz 42 va fi deservit numai de minibuze. Unul din doua minibuze va circula pana la capatul traseului de tramvai 1 barat. Traseele 1, 1 barat, 9 si 14 vor fi, de asemenea, deservite numai de minibuzele RATC. Traseele 19 si 30 vor fi preponderent deservite de minibuze dar numai in orele de varf. Aproximativ cinci ore pe zi se vor utiliza eventual si autobuze de mare capacitate. Pe traseul 46 unitatile de transport vor circula din 20 in 20 de minute. Trasel 28 va fi sustinut numai cu minibuze. Traseul 7 se va desfiinta, in locul acestuia urmand sa fie infiintat traseul Canta - Piata Independentei care va fi deservit de minibuze.

•Centru de profit pentru cursele interjudetene

Sectia din Splai Bahlui, aflata in vecinatatea Campusului "T. Vladimirescu", se va ocupa si de transportul celor aproximativ 10.000 de studenti care provin din principalele orase din Moldova. Traficul va fi organizat astfel incat mijloacele RATC sa faca legatura cu orasele resedinta de judet. Traficul studentesc poate asigura o fluenta lunara de cel putin 2.000 de calatori pe distante de 130-150 km. Sectia din Splai Bahlui ar putea opera zilnic din campus prin intermediul unor curse rapide, cu o rentabilitate deosebita. S-ar putea deschide cel putin sase trasee catre: Piatra Neamt (140 km cu doua curse/zi), Bicaz - Durau (210 km cu o cursa/zi), Bacau (130 km cu doua curse/zi), Husi (90 km cu o cursa/zi), Suceava (160 km cu o cursa/zi) si Focsani (220 km cu o cursa/zi). Cel de-al doilea centru de profit va fi dotat cu minibuze SPRINTER 408. Pretul modelului este de 45.000 DM (39.000 DM varianta standard plus 6.000 DM costul lucarilor de transformare). Conditiile de cumparare in leasing impun un avans de 15% si rate pe durata a trei ani. Traseul Iasi - Piatra Neamt va fi parcurs intr-o ora si 30 de minute. La un pret al biletului de 70.000 de lei, de la cei 18 calatori transportati la o singura cursa se pot incasa 1.260.000 de lei. Dus-intors rezulta o suma de 2.520.000 de lei. Scazand pretul combustibilului rezulta un beneficiu de 2,1 milioane de lei pentru un circuit. Deci, intr-o singura zi, un minibuz care circula pe ruta Iasi - Piatra Neamt poate aduce beneficii de maxim 4,2 milioane de lei. Se poate adminte o medie a beneficiului lunar de 90 de milioane de lei. Astfel, pentru 250.000 km parcursi anual, uzura minibuzului s-ar ridica la 25%, iar profitul ar fi de 45.000 DM. Dintr-un calcul sumar, prin exploatarea celor sase trasee, RATC ar putea avea anual un beneficiu de aproximativ 200.000 DM. In week-end, numarul curselor pe traseele ce leaga Iasul de principalele resedinte de judet ar putea fi crescut in functie de necesitati. Cu un maxim de 30 de angajati, RATC si-ar putea permite sa sustina in conditii de rentabilitate cursele rapide spre principalele resedinte din judetele Moldovei.

•Centru de profit pentru rutele din judet

Mijloacele de transport ale RATC au circulat pana de curand pe cel putin sapte rute ce au asigurat legatura cu tot atatea localitati din judet. Rutele respective, cu lungimi cuprinse intre 10-20 km, ar fi fost rentabile daca s-ar fi luat in calcul un pret mediu al biletului de la o valoare de 500 lei/km. Traseele respective ar fi putut aduce regiei de transport local un venit anual de cel putin zece miliarde lei. In absenta unor evidente financiar-contabile care sa concorde cu realitate, RATC a pierdut numai in anul 2000 pe respectivele trasee circa sapte miliarde lei. Realizarea unui alt centru de profit specializat numai pe exploatarea rutelor din judet, cu alti 30 de angajati, ar putea aduce regiei un venit mediu anual de 7,5 miliarde lei.

•Centru de profit profilat pe activitati de service si productie

Ceilalti 1.251 de angajati ar urma sa lucreze intr-un alt centru de profit care ar avea ca obiect de activitate service auto sau producerea de materiale si piese de schimb. Eliberarea spatiilor pentru atelierele de productie va impune vinderea actualului parc de autobuze care in totalitate si-a depasit de cateva ori norma de casare. Dotarea tehnica a regiei ar putea fi realizata in baza veniturilor obtinute de celelalte centre de profit. Paleta de activitati de productie ar fi impresionanta. Cei 1.241 de angajati ar putea realiza toata gama de activitati pentru reparatii si depanarea mijloacelor de transport auto, precum si a masinilor de mic litraj.
Ovidiu MARDARE
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

1213 viz    0 com
917 viz    0 com
969 viz    0 com
1064 viz    0 com
825 viz    0 com
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1317 (s) | 22 queries | Mysql time :0.021150 (s)