Eveniment-Social

130 de ani de la trecerea în eternitate a marelui om politic Mihail Kogălniceanu! Românii, invitați la o expoziție specială organizată la Iași!

Publicat: 06 iul. 2021
Afiș expoziție și omul politic Mihai Kogălniceanu,Muzeul Memorial
Complexul Muzeal Național "Moldova" Iași - Muzeul de Istorie a Moldovei - Muzeul Memorial "Mihail Kogălniceanu", Muzeul de Artă și Muzeul "Unirii", în parteneriat cu Ateneul Național Iași, Arhivele Naționale ale României - Serviciul Județean Iași și Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galați, organizează în perioada 2 iulie - 31 octombrie 2021 expoziția "Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu - 130 de ani de la moarte"

Moment special, la Iași! Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihail Kogălniceanu, personalitate care a așezat cultura română pe baze moderne și care a crezut cu tărie într-o Românie liberă și întreagă. Pe acest plan, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei – Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Muzeul de Artă și Muzeul „Unirii”, în parteneriat cu Ateneul Național Iași, Arhivele Naționale ale României – Serviciul Județean Iași și Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, organizează în perioada 2 iulie – 31 octombrie 2021 expoziția „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 130 de ani de la moarte”

Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei – Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Muzeul de Artă și Muzeul „Unirii”, în parteneriat cu Ateneul Național Iași, Arhivele Naționale ale României – Serviciul Județean Iași și Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, organizează în perioada 2 iulie – 31 octombrie 2021 expoziția „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 130 de ani de la moarte”.

Preocupările și mijloacele prin care, în timp, urmașii lui Mihail Kogălniceanu au cinstit memoria acestuia

Valorificând bunuri culturale și documente arhivistice aflate în patrimoniul instituțiilor partenere, unele inedite, expoziția își propune să aducă în atenția publicului câteva dintre preocupările și mijloacele prin care, în timp, urmașii lui Mihail Kogălniceanu, dar și instituții și autorități au cinstit memoria marelui om politic al veacului al XIX-lea.

Expoziția completează seria manifestărilor dedicate comemorării lui Mihail Kogălniceanu la împlinirea a 130 de ani de la moartea sa, organizate sub egida Ateneului Național Iași, în colaborare cu numeroși parteneri instituționali, evenimentul fiind precedat de ceremonia de resfințire a mormântului-monument istoric al lui Mihail Kogălniceanu din Cimitirul „Eternitatea” Iași și de vernisajul expoziției foto-documentare „Mihail Kogălniceanu și epoca «Daciei Literare»”, deschisă publicului la Ateneul Național Iași. Expoziția „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 130 de ani de la moarte” va putea fi vizitată, cu respectarea normelor impuse în contextul pandemiei de COVID-19, până pe 31 octombrie 2021, în spațiul Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu”, de marți până sâmbătă, în intervalul orar 10:00 – 17:00 (ora 16:30, ultimul bilet).

Mihail Kogălniceanu, un om politic de orientare liberală care a devenit prim-ministru al României

Mihail Kogălniceanu (născut la 6 septembrie 1817, Iași, Moldova și decedat la 1 iulie 1891, Paris, Franța) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia Regelui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de Interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol. A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale, situându-se pe curentul moderat al liberalismului.

Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, în același timp ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași. El a publicat multe opere împreună cu poetul Vasile Alecsandri și activistul Ion Ghica. A fost redactor-șef al revistei „Dacia Literară” și profesor al Academiei Mihăilene. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției „Dorințele Partidei Naționale din Moldova”. Kogălniceanu a susținut prin propuneri legislative eliminarea rangurilor boierești și secularizarea averilor mănăstirești.





Comentarii
  • Asta la dat pe topogan pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza !. mai usor cu laudele !, ca a fost politician smenuit la fel ca astia de azi

Adauga un comentariu