Eveniment-Social

140 de ani de la nașterea lui Octavian Goga. Bustul poetului va fi dezvelit mâine, la Iaşi

Publicat: 31 mart. 2021
Mâine, 1 Aprilie 2021, se împlinesc 140 de ani de la nașterea lui Octavian Goga. Cu această ocazie, vor avea loc mai multe evenimente dedicate poetului, la Iași

Mâine, 1 Aprilie 2021, se împlinesc 140 de ani de la nașterea lui Octavian Goga. Cu această ocazie, vor avea loc mai multe evenimente dedicate poetului, la inițiativa Ateneului Național din Iași. La ora 12.00  va avea loc dezvelirea bustului din Copou, intersecția dintre blvd. Carol I cu str. Asachi. De asemenea, la ora 12:30 va avea loc dezvelirea plăcii comemorative la casa unde a locuit Octavian Goga în Iaşi, str. Asachi, nr. 9.

Joi, 1 Aprilie 2021, se implinesc 140 de ani de la nașterea marelui român Octavian Goga. Cu această ocazie, de la ora 12:00 se va inaugura un bust al poetului, ce va fi amplasat in Copou, la intersecția dintre bulevardul Carol I și str. Gheorghe Asachi. Este primul monument de for public din municipiul Iasi dedicat acestei personalități a istoriei noastre. Bustul lui Octavian Goga, realizat in anul 1991 de sculptorul transilvănean Victor Cristea la Sighișoara, a fost achizitionat de Ateneul National din Iași și reconditionat de artistul plastic Ciprian Stratulat. Totodată, va fi dezvelită o placă informativă la casa in care a locuit Octavian Goga in perioada Primului Război Mondial, ce se află in str. Gheorghe Asachi, nr. 9.

Din cauza restrictiilor ce privesc manifestările publice, ceremonia va avea un caracter restrâns, doar in prezenta primarului Municipiului Iași, domnul Mihai Chirica și a managerului Ateneului National din Iasi, domnul Andrei Apreotesei, celelalte institutii publice administrative, culturale sau educationale invitate doritoare vor participa la eveniment doar prin trimiterea de coroane sau jerbe de flori.

Octavian Goga s-a näscut la I Aprilie 1881, in satul Rä$nari, Sibiu a fost poet, politician, ministrul internelor, ministrul culturii, prim-ministru al Romåniei vicepreedinte al Academiei Române. Statui sau busturi ale omului de stat se mai găsesc in Cluj Napoca, Alba Iulia, Sibiu, Sighet, Rășinari și Ciucea, iar unități de invățământ ce ii poartă numele se află in București, Cluj Napoca, Oradea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Sighișoara și Miercurea Ciuc. Tot in cadrul acestor manifestäri, de la ora 13:00, la Ateneul National din Iași va avea loc vernisajul expoziției „Octavian Goga, 140 de ani de la nașterea poetului nemuriri noastre”.

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari, Rășinari, Sibiu, Austro-Ungaria – d. 7 mai 1938, Ciucea, Ciucea, Cluj, România) a fost un poet român, militant fascist și antisemit, politician de extremă dreaptă, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și membru al Academiei Române din anul 1920.

Primii ani ai poetului Octavian Goga

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților Meridionali, în casa de pe Ulița Popilor nr. 778, fiind fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful Român și la revista Familia). Între anii 1886-1890 Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, personajul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă din viață de timpuriu, a fost personajul din Dăscălița.

Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povestește Octavian Goga în diverse texte autobiografice, le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, județul Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă; circa 20 % din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: „Viața țăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-a fost sursă de inspirație pentru «Plugarii și Clăcașii»”[5].

În 1890 poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”), ale cărui cursuri le-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov (în prezent Colegiul Național „Andrei Șaguna”). La absolvirea liceului, în 1900, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.

Pe 14 octombrie 1906 se căsătorește cu Hortensia Cosma, fiica cea mică a politicianului și bancherului Partenie Cosma, directorul Băncii „Albina” din Sibiu, unul dintre cei mai înstăriți români din Transilvania[6]. Ceremonia a avut loc la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, nași fiind Alexandrina și Alexandru Vlahuță[7]. Această căsnicie s-a destrămat după 14 ani, când Goga s-a îndrăgostit de cântăreața Veturia Triteanu, născută MureșanA, cu care s-a căsătorit în ianuarie 1921.

Debutul publicistic

În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată „Tavi”. Ion Pop-Reteganul de la Revista Ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte.” După aceste încurajări i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[8]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.

Următoarele poezii pe care le-a publicat în Revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 – 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot „Octavian” și apoi „Nic. Otavă”. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele „Octavian Goga”.

La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta în cadrul Societăți „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, și Goga, cel care în 1933 a afirmat că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi”. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905) au apărut în revista Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.

În 1904 a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 – 92) cunoscuta poezie Oltul, apoi în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate „Nic. Otavă”, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.





Adauga un comentariu