News Flash:

17 iunie - Ziua mondiala pentru combaterea desertificarii

18 Iunie 2000
836 Vizualizari | 0 Comentarii
•Scurt istoric

In anii '70, comunitatea internationala a recunoscut ca desertificarea reprezinta o problema majora economica, sociala si de mediu care are impact asupra a peste 100 de tari din toate regiunile lumii. In anul 1977, Conferinta Natiunilor Unite asupra Desertificarii (Nairobi, Kenia) a adoptat un Plan de actiune pentru combaterea desertificarii. Din nefericire, in pofida eforturilor intreprinse, Programul Natiunilor Unite pentru Mediu a subliniat in anul 1991 ca problema degradarii terenurilor in zonele aride, semiaride si uscate s-a intensificat desi au existat "exemple locale de combatere cu succes". Ca rezultat, problema modului de abordare a desertificarii a reprezentat una dintre sursele de dezbatere pentru Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare care s-a desfasurat la Rio de Janeiro (Brazilia) in anul 1992. Conferinta a propus o noua abordare integrata a problemei, subliniind actiunile pentru promovarea dezvoltarii durabile la nivelul comunitatii. Ea a chemat Ansamblul general al ONU sa stabileasca un Comitet de Negociere Interguvernamental (CNI-D) pentru a pregati pana in luna iunie 1994 o Conventie pentru a Combate Desertificarea (CNUCD). Conventia a fost adoptata la Paris la 17 iunie 1994 si deschisa pentru semnare pe 14 - 15 octombrie 1994. Pana in prezent, 140 de tari au semnat conventia care a intrat in vigoare la 26 decembrie 1996, la 90 de zile dupa receptionarea celei de-a 50-a ratificari. Conferinta partilor, care este organul suprem al Conventiei, a tinut prima sa conferinta la Roma in anul 1997, fiind stabilite problemele institutionale si competentele procedurale ale conventiei. In conformitate cu definitia adoptata la CNUCD, desertificarea reprezinta "degradarea terenurilor in zonele aride, semiaride si subumede rezultata din diverse cauze incluzand variatiile climatice si activitatile umane". ONU a propus declararea zilei de 17 iunie Ziua Mondiala pentru Combaterea Desertificarii ca urmare a adoptarii in aceasta zi a conventiei pentru combaterea desertificarii (1994).

•Desertificarea - date generale

Peste 6,1 miliarde ha reprezentand aproape 40% din suprafata uscata a Terrei este desert. Dintre acestea, circa 0,9 miliarde ha sunt reprezentate de desert hiperarid. Din restul de 5,2 miliarde ha, 3,6 miliarde sunt terenuri uscate ce constau din terenuri de tip arid, semiarid si subumed. Aceste suprafete sunt in prezent amenintate de catre degradarea terenurilor ca rezultat al impactului antropic ce conduce la desertificare. Rata anuala a desertificarii este de 10% pe terenurile aride, 1% pe terenurile semiaride si de 0,1% pe terenurile subumede. Acest proces conduce la cresterea anuala a terenurilor afectate dupa cum urmeaza: 156,9 milioane ha in zonele aride, 23,05 milioane ha in zonele semiaride si 1,3 milioane ha in zonele subumede, rezultand un total de 181,2 milioane ha de crestere a terenurilor uscate anual. Aceste cifre dau o medie de desertificare de 3,5% pe an. Peste 250 de milioane de oameni sunt afectati direct de desertificare si circa 1 miliard de oameni, ceea ce reprezinta aproape 1/6 din populatia lumii, sunt expusi riscului desertificarii. Dintre cauzele globale care pot determina extinderea terenurilor afectate de seceta sunt si emisiile antropice din ce in ce mai mari de gaze care conduc la intensificarea efectului de sera (CO2, N2O, CH4, clorofluorcarbonii), avand drept consecinta modificarea climatului cu instalarea unor perioade prelungite de seceta in zonele in care aceste fenomene nu se intalnesc in mod obisnuit. Astfel, temperatura medie globala a crescut cu valori cuprinse intre 0,3 - 0,6 grade Celsius incepand cu secolul al XIX-lea iar in anul 1997 (anul cel mai cald din intreaga perioada in care masuratorile au fost efectuate si inregistrate) temperatura medie globala a fost cu 0,43 grade Celsius deasupra mediei pentru perioada 1961 - 1990. WorldWatch Institute, in "Starea lumii 2000", referindu-se la descoperirea in anul 1991, ca urmare a topirii unui ghetar din Alpi a unui stramos al omului in perfecta stare de conservare, comenta: "stramosii nostri ies de sub gheata aducandu-ne un mesaj: planeta se incalzeste". Terenurile aride din Africa, incluzand si deserturile hiperacide, ocupa 1.959 milioane ha ceea ce reprezinta 65% din suprafata continentului si circa 1/3 din terenurile uscate ale lumii. O treime din aceasta zona este reprezentata prin desert hiperarid nelocuibil, in timp ce restul de doua treimi au o populatie de cca 400 de milioane de locuitori (doua treimi din toti africanii). Desertificarea apare la niveluri moderate pana la ridicate pe 1,9 milioane ha (18%) din terenurile irigate de culturi, 48,86% milioane ha (61%) din culturile neirigate si 995,08 milioane ha (74%) terenurile de fanete si pasuni. Secetele majore afecteaza de regula mari portiuni din terenurile uscate ducand la saracie crescuta si uneori substantiale crize de hrana. La fiecare ciclu de seceta, desertificarea creste. Alti factori care contribuie la desertificare includ cresterea necontrolata a populatiei, practici agricole neadecvate si suprapasunatul dincolo de capacitatea de suport a terenurilor. Desertificarea ce determina reducerea progresiva a capacitatii terenurilor de a suporta vegetatia si comunitatile de animale, agricultura si silvicultura, ameninta unele terenuri din partea sudica a continentului european (Spania, Grecia, Portugalia, Italia, Corsica, Malta si Cipru). Ariile afectate sunt caracterizate prin aport redus al scurgerii apelor de suprafata si regim de precipitatii cu grad ridicat de neuniformitate atat spatial cat si temporal cu frecvente si recurente perioade de seceta. Consecintele principale ale desertificarii in zonele de sud si sud-est ale Europei sunt: reducerea rezistentei solurilor la presiunea naturala si antropica; reducerea cresterii vegetatiei; epuizarea resurselor de apa de suprafata si subterana din cauza accelerarii scurgerii de suprafata; vulnerabilitatii crescute la procesele de degradare (contaminare, acidifiere, salinizare); reducerea calitatii peisajelor si reducerea biodiversitatii. In Romania, terenurile afectate de desertificare sunt amplasate preponderent in partea de sud a tarii, fiind mai cunoscuta zona situata in sudul Olteniei la confluenta Jiului cu Dunarea. In judetul Iasi unele zone predispuse la ariditate se intalnesc pe raza comunelor Vladeni, Andrieseni, Movileni si Bivolari. La scara globala, ameliorarea desertificarii presupune reducerea impactului antropic prin diminuarea deforestarii si a emisiei gazelor care provoaca efectul de sera. Una dintre posibilitatile de imbunatatire a situatiei existente pe plan local in judetul Iasi este impadurirea suprafetelor neproductive care totalizeaza circa 15.000 ha, cu consecinte favorabile asupra climatului si stabilitatii terenurilor.
Agentia pentru Protectia Mediului Iasi
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1355 (s) | 22 queries | Mysql time :0.013229 (s)