Eveniment-Social

175 de ani de la nasterea savantului Petru Poni – FOTO

Publicat: 03 ian. 2016
Inceputul anului 2016 ne readuce in prim planul rememorarii pe una dintre cele mai de seama personalitati stiintifice ale Cetatii iesene si a Romaniei intregi, Petru Poni, de numele caruia se leaga deosebite activitati de pionierat in domeniul chimiei, fiind considerat fara tagada intemeitorul acestei scoli de mare insemnatate in activitatea stiintifica romaneasca. Dar pentru a-i sublinia cu majuscule meritele prodigioasei sale cariere stiintifice si politice se cuvine mai intai sa ne oprim asupra biografiei sale. Petru Poni s-a nascut la 4 ianuarie 1841, intr-o familie de razesi din satul Sacaresti, apartinator comunei Cucuteni, judetul Iasi. La varsta frageda, dovedind chemare spre invatatura, urmeaza cursurile primare la scoala din Targu Frumos, batand pe jos zilnic  drumul celor cativa kilometri buni pana la scoala. Dupa absolvirea scolii primare isi continua, in perioada 1852 – 59, cursurile secundare si liceale la Gimnaziul Central din Iasi (Liceul National). Sa notam ca toata aceasta perioda ieseana s-a caracterizat printr-o accentuata framantare sociala si politica pentru revigorarea idealului maret al Revolutiei de la 1848, acela de Unire a Principatelor Romane, realizata la 5 si 24 ianuarie 1859 si care avea sa vibreze cu intensitate si in constiinta adolescentului Petru Poni. Urmare a unor rezultate stralucite la invatatura, pentru continuitate i se acorda o binemeritata bursa de studii la Paris, mai intai, la „College de France” si, apoi, la vestita universitate Sorbona, unde, contrar inclinatiei sale spre stiintele umaniste, de drept si filologie, se indreapta cu intensitate spre cunoasterea chimiei fizice si a mineralogiei, domeniu in care avea sa i se aprecieze nivelul inalt al pregatirii si specializarii si in care avea sa exceleze, ulterior, incepand din 1865, odata cu revenirea sa in tara, la Iasi. Aici va preda ca profesor la Liceul National si din anul 1866 si la Liceul Militar, dovedind remarcabile calitati de „dascal chimist”, ale caror „ecouri”  aveau sa ajunga si la prima si tanara Universitate ieseana si romaneasca, infiintata la 26 oct. 1860, din vremea si vrerea lui Cuza Voda.
Astfel, in 1878, Petru Poni avea sa devina seful Catedrei de Chimie a Universitatii, unde, in calitate de profesor avea sa predea timp de 33 de ani, devenind una dintre cele mai ilustre personalitati ale acesteia, atat prin amploarea cercetarilor stiintifice abordate, cat si prin deosebite impliniri de esenta realizate, intre care se mentioneaza:
– infiintarea, in 1882, a primului laborator de Chimie al Universitatii 
– infiintarea, in 1891, a Catedrei de Chimie organica. 
– realizarea, in 1897, odata cu inaugurarea noii cladiri de pe Copou a Universitatii, a unui nou si modern Laborator de Chimie, dotat cu aparatura necesara, conform modelului german, destinat cercetarilor stiintifice si instruirii viitoarelor cadre de chimisti.
– introducerea, in 1903, a unui nou curs in domeniul chimic, „Studiul chimic al petrolului”. Desigur, toate aceste remarcabile impliniri ale carierei sale stralucite aveau sa fie evidentiate de-a lungul unei prodigioase activitati de studii si cercetari stiintifice, careia Petru Poni i s-a dedicat cu pasiune, vocatie si perseverenta, asa cum concluzioneaza, de altfel, exegetii si discipolii sai. Iar aceasta cuprinde cercetarea minutioasa a peste 80 de minerale cunoscute din diverse zone ale tarii, dar si descoperirea a inca 2 minerale pana atunci necunoscute pe care Petru Poni le omologheaza a fi: badenita si brostenita, pe care le denumeste dupa numele localitatilor unde au fost descoperite. Dedicandu-se cu precadere asupra studiului petrolului romanesc, evidentiaza actiunea acidului azotic in diverse concentratii asupra hidrocarburilor parafinice izolate. Cu meticulozitatea-i proverbiala intocmeste o vasta cercetare de peste 12 ani (1877- 1889) asupra apelor minerale din Romania, analizandu-le, deopotriva, compozitia lor si efectul curativ al acestora in tratarea diverselor boli, pe care le evidentiaza intr-o harta specifica. Legat de acest subiect, sa evidentiem si faptul ca Petru Poni a fost primul descoperitor al efectelor curative ale apei lacului Amara din Baragan, a carei analiza chimica evidentiaza faptul ca  „apa este incolora, opalescenta, gust foarte sarat, amar totodata, miros slab de hidrogen sulfurat. Din analiza calitativa rezulta ca cuprinde urmatoarele substante: acid silicic, acid carbonic, acid sulfuric, acid boric, clor, sodiu, foarte putin potasiu si litiu, magneziu, calciu, fier, materii organice”. In urma acestei analize complete Petru Poni mai noteaza si faptul ca… „in apa exista namol sapropelic, cu efecte foarte bune in combaterea durerilor reumatismale”, dupa cum citeaza ziarul Adevarul, in numarul sau  din 2 aug. 2014.  Petru Poni s-a aratat la fel de interesat si de efectuarea unor observatii meteorologice de lunga durata in Moldova, in urma carora trage unele concluzii trecute prin inaltul sau filtru stiintific. Rezultatele stralucite ale cercetarii sale indelungate Petru Poni le concretizeaza prin eleborarea si tiparirea unor lucrari stiintifice de mare insemnatate, intre care, in ordine cronologica:
–  „Cercetari asupra mineralelor din masivul cristalin de la Brosteni” (1882),
–  „Mineralele de la Badenii-Ungureni” (1885),
–  „Fapte pentru a servi la descrierea mineralogica a Romaniei” (1900),     prima monografie asupra mineralelor tarii noastre,
–  „Cercetari asupra compozitiunii chimice a petroleurilor romane” (1900).
Tot la capitolul  „pionierat” sa mentionam si faptul notabil ca, aidoma carturarului Gheorghe Asachi, Petru Poni,  a redactat si tiparit primele manuale de fizica si chimie in limba romana!
Aflandu-se in fruntea lumii stiintifice iesene si romanesti Petru Poni s-a situat printre intemeietorii unor societati stiintifice romanesti de inalt prestigiu, intre care, Societatea romana de stiinte (1890) si Societatea de stiinte (1900). Recunoscandu-i-se meritele si in planul stiintific international, a devenit in 1910 si membru al Societatii de stiinte naturale din Moscova. Pe baza meritelor sale stiintifice incontestabile, din 30 iunie 1879 a devenit membru al Academiei Romane, iar mai apoi, in doua perioade distincte (1898 -1901) si (1916- 1920), a detinut Presedentia Academiei Romane, in care s-a distins prin inalta sa competenta academica.. 
Petru Poni nu a stat deoparte nici in planul politic al tarii, in care, odata intrat, a devenit unul dintre membrii marcanti ai Partidului National Liberal, ajungand vicepresedintele acestuia si a fost ales in repetate randuri deputat si senator al Parlamentului Romaniei. A facut parte si din Guvern, indeplinind cu succes, in 3 randuri (1891, 1895, 1918), functia de ministru al Cultelor si Instructiunii, iar in anul 1889 a fost numit comisar al Guvernului Roman la Expozitia Universala de la Paris. Dovedindu-si destoinicia si calitatile sale driguitoare, iesenii l-au ales in doua legislaturi (1907 si 1922) in functia de Primar al municipiului Iasi, pe care a onorat-o cu daruire si devotament pentru Cetatea ieseana si locuitorii ei.
Pentru prodigioasa sa activitate stiintifica a primit de-a lungul vietii sale onorante si numeroase distinctii de prestigiu, romanesti si internationale, intre care enumaram pe cele mai reprezentative: Ordinul „Carol I”, Ordinul „Sf. Sava”, Ordinul „Franz Josef”, Ordinul National francez „Legiunea de Onoare”, Ordinul „Steaua Romaniei”. In anul 1876 Petru Poni s-a casatorit cu Matilda Cugler, poeta, care a debutat in 1867, la 16 ani si care s-a consacrat in revista Convorbiri literare, fiica arhitectului austriac Karl von Kugler, stabilit la Iasi ca cetatean roman (Carol Cugler) si devenit din 1844 arhitect-sef al Iasilor. In urma acestei casatorii, care a imbinat in chip fericit…poezia cu chimia, in 1889, s-a nascut unica lor fiica, Margareta Poni, care avea sa imbratiseze cariera ilustrului ei tata, devenind si ea profesor universitar la Iasi in domeniul chimiei anorganice. Familia Matilda si Petru Poni a locuit din 1880 in casa de pe strada M.Kogalniceanu, nr. 7 B, construita in 1839 de mitropolitul Veniamin Costachi, pe care a cumparat-o de la urmasii acestuia. Despre casa si gradina cu foisor, denumit simbolic si „chioscul de poezie”, la care au poposit uneori si Veronica Micle, si Mihai Eminescu, si Alexandru Vlahuta si mai multi alti „iubitori de poezie”,  aflam mult mai multe amanunte din scrierile „badiei” Aurel Leon, un impatimit gazetar si publicist al orasului si spiritului iesean.
In varsta de 84 de ani, la 2 aprilie 1925, savantul Petru Poni se stinge din viata si este inmormantat cu onoruri de stat si  militare in cripta cavoului familiei din Cimitirul „Eternitatea” din Iasi, fiind condus pe ultimul sau drum pamantean de o impresionanta participare ieseana si nu numai. Din 1925 casa revine prin mostenire fiicei sale, Margareta Poni si in ea va locui din 1930 si Radu Cernatescu, nepotul lui Petru Poni, un reputat chimist, profesor de Chimie analitica al Universitatii iesene si membru al Academiei, care a pus bazele infiintarii viitorului Institut de Chimie macromoleculara „Petru Poni” de la Iasi. 
In 1971, chimista Margareta Poni doneaza aceasta casa Primariei Iasi cu scopul declarat de a fi transformata intr-un muzeu dedicat familiei Poni. In anul 1975, nepoata savantului, profesoara Florica Mageru, a donat Complexului Muzeal National „Moldova” Iasi intreg patrimoniul muzeal apartinator acestei case, constituindu-se astfel o valoroasa „baza de plecare” in realizarea viitorului Muzeu „Poni – Cernatescu”, inaugurat in 1991, finalizand in felul acesta stradaniile depuse de inimosii muzeografi ai Muzeului Stiintei si Tehnicii Iasi.
Si despre toate aceste marturii, cat si despre altele la fel de interesante despre viata si activitatea savantului Petru Poni, aflam din presa vremii, din diverse publicatii enciclopedice, intre care Dictionarul personalitatilor romanesti ale stiintelor naturii si tehnicii, editat, in 1982, de Editura Stiintifica si Enciclopedica, cum si din volumul biografic „Petru Poni”, ingrijit de D. Alexandru si aparut, in 1953, in colectia „Oameni de seama” a Editurii Tineretului si inca din alte si multe publicatii revelatoare. In spiritul traditiei „dulcelui Targ al Iesilor”, impamantenita de-a lungul vremii, rememorarea momentelor sale de glorie si omagierea personalitatilor care le-au infaptuit a devenit o datorie de onoare a prezentului, o chezasie a unui viitor luminos. Iata motivul pentru care, acum, la implinirea „pe rabojul vremii” a celor 175 de ani de la nasterea ilustrului savant Petru Poni, se cuvine sa cinstim cu fast si mandrie pe cel care s-a dovedit, prin sclipirea mintii si truda faptei, o personalitate de prima marime a Cetatii iesene de pe cele 7 coline si a intregii Romanii. Astfel, din initiativa Muzeului Stiintei si Tehnicii „Stefan Procopiu”, s-a preconizat sa aiba loc, in 22 ianuarie 2016, in Aula de Onoare a Univ. Tehnice „Gh. Asachi”, pe a carei frontispiciu stralucesc minunatele picturi ale lui Gh. Asachi si Petru Poni, o deosebita manifestare omagiala: „Savantul Petru Poni – 175 de ani de la nastere !”, la care sunt chemate sa-si aduca aportul de substanta rememoratoare Academia Romana – fil. Iasi, Institutul de Chimie macromoleculara „Petru Poni”, Facultatea de Chimie a Univ. „Al.I.Cuza”, Facultatea de inginerie chimica a Univ. Tehnice, Antibiotice SA, Liceul tehnologic „Petru Poni”, Scoala gimnaziala „Petru Poni”, Primaria Iasi, cum si alte institutii de cultura iesene. Cu siguranta, omagierea savantului Petru Poni la momentul aniversar „175” se va constitui intr-o insemnata manifestare de inalta tinuta si cinstire,  adusa unui MARE OM al CETATII, expresie a prinosului de recunostinta nepieritoare a iesenilor. (Mihai Caba)
Tags:




Comentarii
Adauga un comentariu