Boli si tratamente

4 tipuri de schizofrenie

Publicat: 20 sept. 2011

Prin schizofrenie definim boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice, tulburari de gandire, idei delirante, halucinatii, inversiuni afective, tulburari catatonice, cu pastrarea in memorie a datelor achizitionate.

Este una dintre psihozele cele mai frecvente si care ridica cele mai multe probleme in psihiatria actuala. Poate aparea brusc sau lent, imbracand aspectul unei nevroze, tulburari de comportament, cu debut depresiv, expansiv sau chiar aspect demential.

Simptomele schizofreniei
La inceput, bolnavul sau cei din jurul sau pot constata ca s-a schimbat ceva in personalitatea si comportamentul sau, in sensul ca acesta devine mai izolat, mai retras. Prin scaderea randamentului in munca, elevul sau studentul bolnav ramane in urma celorlalti; intreaga comportare se modifica, isi schimba in­deletnicirile, preocuparile, in special dedicandu-se problemelor abstracte de filozofie.

Alteori, bolnavul prezinta tulburari nevrotice, cefalee, senzatie de „cap gol”, astenie, insomnii sau acuza diverse senzatii neplacute, vegetative. Indiferent de ceea ce se intampla in jur, scade sfera intereselor, scad sentimentele fata de cei din jur, se inverseaza sau apare o ambivalenta afectiva, interesul pentru tinuta si preocuparile fata de igiena personala ramanand in urma.

De multe ori bolnavul este surprins cu privirea fixa intr-un punct, avand intr-adevar aspectul unui individ rupt de realitate. In perioada de stare, fenomenele se accentueaza, apar masive tulburari afective, tulburari de gandire, perceptie, activitate, instincte si vointa. Memoria ramane invariabil nealterata.

Formele schizofreniei
Dupa aspectul clinic deosebim patru forme clasice de schizofrenie:

1. Schizofrenia simpla
Se caracterizeaza printr-o evolutie lenta, fara remisiuni. Cu gandire autista, rar populata de idei delirante, cu asociatii de idei inadecvate, mergand pana la „salata de cuvinte”, bolnavul cu schizofrenie simpla prezinta rar tulburari de perceptie de tip iluzie sau halucinatie.

In general, cu o activitate redusa, devenind chiar abulic, bolnavul se izoleaza, isi restrange sfera intereselor personale, devine iritabil, intra in conflict cu familia, prin scaderea vietii afective. Apare inversiunea afectiva sau indiferenta fata de cei din jurul sau. Conflictul se poate extinde si asupra celor din societatea apropiata. In plus, poate manifesta grimase, manierisme, puerilism.

Bizar, ciudat in actiunile sale, schizofrenicul prezinta frecvent senzatia de derealizare, de instrainare de cei din jurul sau si chiar fata de sine insusi (fenomene de depersonalizare); are senzatia ca s-a schimbat, ca nu mai este ca inainte, ca s-a dedublat in sine. Evolutia acestei forme merge catre o stare pseudodementiala.

2. Schizofrenia hebefrenica
Apare la o varsta foarte tanara, cel mai frecvent in pe­rioada de pubertate sau in adolescenta, si se caracterizeaza printr-o serie de simp-tome polimorfe: comportament oscilant, pueril, cu tendinta la acte antisociale, bizare. Tulburarile afective imbraca diverse aspecte: de la o stare de buna-dispozitie, de obicei nemotivata, pacientul poate trece repede la o stare de indispozitie, iritabilitate sau chiar plans nejustificat.

Sentimentele sale sunt oscilante, ambivalente sau inversate. Ideatia este modificata, in sensul prezentei unei marcate incoerente, bolnavul dand raspunsuri alaturi de intrebarile puse. Fondul ideativ este de multe ori afectat, in sensul aparitiei ideilor delirante, cu teme multiple, insa labile, trecatoare. Hebefrenia este considerata cea mai grava forma de schizofrenie, debutand la o varsta in care are loc schimbarea personalitatii si ducand la destramarea gandirii si a intregii vieti psihice.

3. Schizofrenia catatonica 
Se caracterizeaza in primul rand prin tulburari in sfera activitatii si vointei, realizand sindromul catatonic. Este considerata cea mai benigna forma de schizofrenie. Debutand in jurul varstei de 18 – 20 de ani, schizofrenia catatonica se manifesta in primul rand prin atitudini catatonice: bolnavul ramane un timp indelungat in pozitii fixe, in nemiscare, in totala inhibitie motorie, in pozitii incomode, fara sa oboseasca.

Catatonicul ramane ore intregi sau chiar zile in pozitie de „cocos de pusca” sau in picioare intr-un colt de salon, cu grave tulburari circulatorii la extremitati (acrocianoza), sau lungit in pat cu capul ridicat nesprijinit („perna psihica” sau „perna de aer”). Fenomenul de catalepsie sau flexibilitate ceroasa este frecvent intalnit.

Agitatia catatonica este o catatonie motorie, stereotipa, inversa celei inhibate. Bolnavul tipa, vocifereaza, pronuntand cuvinte stereotipe, executand miscari stereotipe. Stereotipia se realizeaza si in vorbire (stereotipii verbale) sau in scris (stereotipii grafice).

Tulburarile se manifesta, de asemenea, sub forma sugestibilitatii, a negativismului verbal sau alimentar, motor, activ sau pasiv. Bolnavul se opune ordinelor noastre motorii, executand chiar actiuni inverse. Alteori pacientul prezinta sugestibilitate exagerata, repetand ca in oglinda mimica (ecomimie), gesturile (ecopraxie) sau vorbirea interlocutorului (ecolalie).

Catatonia reprezinta o stare de urgenta, mai ales cand se manifesta cu negativism alimentar.
Totusi, pe cat de spectaculos este tabloul clinic, pe atat de spectaculoasa este si remisiunea cand se intervine prompt (terapie electroconvulsivanta si neuroleptice majore).

4. Schizofrenia paranoida
In aceasta forma, tabloul clinic se imbogateste prin aparitia in campul perceptiilor a iluziilor si halucinatiilor adevarate si a pseudo-halucinatiilor. Bolnavul aude soapte, voci insultatoare, aude voci in cap sau i se fura gandurile. Varsta in jurul careia debuteaza aceasta forma de schizofrenie este aproximativ 30 – 35 de ani. Ideatia este frecvent paralizata de idei delirante.

In­terpreteaza fiecare gest, mimica celor din jur, ca exprimand ganduri indreptate im­potriva lui. Treptat, temerile se generalizeaza, bolnavul devine retras in camera sa, refuza alimentele, considerand ca sunt otravite; alaturi de aceste interpretari delirante, sunt semnele persecutorii: perceptiile se tulbura, bolnavul simte un gust deosebit in gura, anumite mirosuri sau substante trimise in camera, in mancare, in baie.

Alteori bolnavii simt cum le sunt influentate si teleghidate gandurile si actiunile lor prin aparate, unde, raze, televiziune, radio sau telepatie. Se cred hipnotizati, nu mai sunt „ei” ca inainte. Uneori isi simt corpul mai usor, au senzatia ca plutesc, nu mai au pondere; personalitatea este alterata, in sensul ca se simt dedublati. Alteori apar idei de gelozie, erotomanie, de filiatie. Se cred substituiti de persoane importante sau se simt posedati de forte oculte, mistice.

Adesea, bolnavii nu-si declara ideile delirante, ci le ascund, le disimuleaza. Asa se explica de ce acesti bolnavi sunt capabili de actiuni cu aspect medico-legal, incercand sa-si faca singuri dreptate.

Evolutia schizofreniei paranoide este de obicei cronica, atunci cand bolnavul nu se interneaza. Tratamentul instituit prompt si precoce duce Ia cele mai bune rezultate. Cand apare pe un teren de nedezvoltare psihica (fond oligofren), schizofrenia se numeste „grefata”. Diagnosticul diferential este greu de facut in faza de debut, cand schizofrenia poate simula tablouri de nevroza astenica sau psihastenie sau tablouri de excitatie maniacala in forma hebefrenica.

Tratamentul, in formele catatonice, este de urgenta, indicandu-se, acolo unde nu sunt contraindicatii, o terapie electroconvulsivanta, dublata de administrarea de psihotrope majore. In schizofrenia hebefrenica, paranoida si simpla, tratamentul este mai indelungat, cu substante psihotrope, insulina, vitamine. Evoluand in general favorabil sub tratament, cazurile trebuie urmarite indeaproape si dupa externare, prin control periodic la policlinica si, mai ales, printr-un tratament de intretinere, cu doze mici, orale, de neuroleptice.

Schizofrenia pune probleme prin evolutia si comportamentul bolnavului, atat medicale, cat si medico-sociale, de reinsertie in viata sociala, recuperare si reincadrare in munca – probleme de multe ori cu interferente medico-legale.



loading...

Adauga un comentariu