News Flash:

A inceput noul an scolar

15 Septembrie 2001
1193 Vizualizari | 0 Comentarii
Invatamantul iesean, realitati ascunse sub valul aparentelor

Noul an scolar nu a adus decat putine schimbari in bine •Mai mult de jumatate din scolile judetului se afla intr-o situatie deplorabila •50% dintre unitatile de invatamant nu dispun de surse proprii de apa •Invatamantul din mediul rural se desfasoara intr-un cadru de comuna primitiva •Din 899 de scoli existente la tara, 246 sunt construite din chirpici, 29 din valatuci, iar doua sunt acoperite cu stuf •Conducerea ISJ considera ca doar 70% din scoli vor primi autorizatiile sanitare de functionare

Un preambul intunecat

Noul an scolar debuteaza in conditii deloc favorabile. Invatamantul iesean se confrunta cu o multitudine de probleme, din care o mare parte nu se stie cand vor putea fi solutionate. Desi procesul educational este una dintre prioritatile unei natiuni, se pare ca abia peste multi ani el va deveni ceea ce inaltii demnitari, pititi in spatele tribunei, spun ca ar trebui sa fie - si anume invatamant la standarde occidentale. Lipsa cadrelor didactice specializate, cladiri construite acum zeci de ani, lipsa unor programe de implementare a spiritului civic si educational atat in randul elevilor, cat si in cel al parintilor si cadrelor didactice sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta invatamantul preuniversitar. Orientarea societatii romanesti spre redimensionarea informationala, existenta unui context educativ complex - care tinde sa reformeze esential invatamantul romanesc - a impus scolii confruntarea cu o serie inevitabila de provocari si presiuni in functionarea ei in sistemul socio-economic actual. In cadrul scolii traditionale romanesti, care poseda un potential valoric deosebit, si-au facut aparitia noi concepte cu valente educative. Se vorbeste des despre necesitatea unei educatii de baza pentru fiecare cetatean, despre educatie compensatorie sau despre parteneriatele educative. Scoala romaneasca ar vrea sa isi redescopere o noua personalitate, sa devina autoperfectionabila, dedicata comunitatii si in permanent dialog cu aceasta. Dar, intr-un context economic situat in zona precaritatii, aceste idealuri raman doar in stadiul viselor frumoase. Care se vor putea indeplini - pentru ca trebuie sa devina realitate - dar nu se stie cu exactitate cand. Pana atunci, scoala ieseana se va confrunta cu aceleasi vechi probleme, iar adevarata fata a invatamantului preuniversitar va fi ascunsa sub masca unor - adevarate dar rare - cazuri de exceptie.

Starea de fapt a invatamantului iesean

Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) asigura functionarea a 963 de unitati de invatamant de stat, a 19 unitati de invatamant particular si a unei singure unitati de invatamant alternativ. Invatamantul preuniversitar de stat este asigurat la nivelul a 413 gradinite, 210 scoli primare, 273 de scoli generale, 21 de licee, 19 grupuri scolare, o scoala postliceala si trei scoli profesionale. Pe langa acestea mai exista opt unitati de invatamant special, cluburi sportive si cluburi ale elevilor, precum si unitatile conexe. La nivelul judetului isi desfasoara activitatea aproximativ 15.000 de persoane. Dintre acestea, in jur de 11.000 sunt cadre didactice, circa 600 fac parte din personalul didactic auxiliar, iar 3.000 reprezinta personalul nedidactic. Din cele 11.000 de cadre didactice, 1.000 sunt necalificate. Din activitatea de vacantare realizata anul trecut a reiesit ca din 5.334 de norme existente in municipiul Iasi sunt ocupate cu titulari 3.942, fiind vacante 1.392 de norme. Din cele 5.451 de norme existente in judet, sunt ocupate cu titulari 3.632, iar 1.819 sunt vacante.
Situatia aceasta se explica prin lipsa de calificare a unei proportii importante de cadre didactice, avand in vedere ca 20% din scolile cu clasele I-IV functioneaza cu cel putin un cadru didactic necalificat. Mai mult de jumatate din scolile cu clasele I-VIII au in schema de incadrare cel putin un cadru didactic necalificat, iar in 20% din gradinitele din mediul rural functioneaza un cadru didactic necalificat. O alta motivatie a lipsei dascalilor de elita in scolile din mediul rural o constituie fluctuatia acestora, generata de lipsa conditiilor de viata asigurate in localitatile de la tara. Pentru a rezolva aceasta deficienta, Inspectoratul Scolar Judetean a propus Ministerului Educatiei si Cercetarii un plan privind revitalizarea invatamantului rural.

Scoala la tara

Proiectul cuprinde o seama de facilitati acordate profesorilor care se vor titulariza in scolile de la tara. Totodata, pentru a preveni naveta cadrelor didactice de la domiciliu spre locul de munca (navetismul fiind semnalat in 60% din unitatile de invatamant), se va pune in practica titularizarea pe catedrele vacante a absolventilor cu domiciliul in zona respectiva. Astfel, scolile vor beneficia de cadre didactice calificate, in cazul carora nu se va mai pune problema navetei sau a lipsei conditiilor minime de trai. Amintim ca un profesor titular, cu vechime in munca, poate castiga, in mediul rural, mai mult decat un profesor universitar.
Tot in cadrul proiectului de revigorare a invatamantului de la sate, Ministerul Educatiei si Cercetarii a pus in practica procesul de comasare a scolilor. Acesta prevede ca scolile din sate care au efective mai mici de 15 elevi sa fie desfiintate, iar elevii sa mearga la scoala de centru. Transportul elevilor de la domiciliu pana la scoala se va face cu mijloace de transport auto. ISJ a primit deja doua microbuze pentru transport scolar, care au fost repartizate la scolile din Vladeni si Costuleni, urmand a mai primi, anul acesta, cel putin inca un microbuz. Mihai Dumitriu, seful ISJ, crede ca procesul de comasare al scolilor va aduce numai beneficii invatamantului. "Vom crea, in timp, centre zonale, respectiv scolile de centru, care vor fi utilate cu toata logistica necesara desfasurarii unui invatamant de calitate. Procesul va aduce si o economie substantiala in bugetul institutiei, limitand cheltuielile. Este mult mai eficient sa platesti un sofer cu doua milioane, decat sa cheltui zeci de milioane pe lemne, reparatii, igienizari si altele, in scoli in care invata mai putin de zece elevi".

Efectivele de elevi

In reteaua scolara de stat sunt cuprinsi aproape 160.000 de elevi. In invatamantul prescolar (gradinite) sunt cuprinsi 20.000 de copii, 45.000 in invatamantul primar, 60.000 de elevi in clasele V-VIII, 20.000 in invatamantul liceal, 6.000 in invatamantul profesional si 3.000 in cel de ucenici. Forma postliceala este vizata de aproximativ 350-400 de elevi, iar invatamantul pentru deficienti are in evidente aproximativ 2.500 de elevi. In reteaua scolilor particulare sunt cuprinsi aproape 4.000 de elvei, din care, cei mai multi, 2.500, se regasesc in cataloagele scolilor postliceale. Singura unitate de invatamant alternativ, Scoala Waldorf, are in evidenta 280 de elevi, din care cei mai multi in invatamantul gimnazial (145) si cei mai putini in gradinita (25 de copii).

Cladirile scolilor amintesc de locuintele dacilor

In judetul Iasi exista 1.303 cladiri care au statutul de constructii scolare. Dintre acestea 404 sunt in mediul urban si 899 in mediul rural. Evaluata din punct de vedere al vechimii si intretinerii in timp, situatia cladirilor poate fi considerata jalnica. Mai mult de 50% din cladiri au o vechime de peste 50 de ani, necesitand reparatii majore. In mediul rural, nu mai putin de 246 de cladiri sunt construite din chirpici, 29 din valatuci (ca pe vremea dacilor), 28 sunt acoperite cu carton asfaltat, iar doua sunt acoperite cu stuf. In peste 65 de unitati se executa lucrarii de investitii, reparatii capitale si consolidari. Prezenta laboratoarelor scolare se face simtita numai in 66% din unitatile de invatamant, iar din acestea doar 48% sunt dotate cat de cat corespunzator. Atelierele scolare, necesare pentru deprinderea practicii de catre elevi, se gasesc in 40% din unitatile de invatamant, din care foarte putine in scolile gimnaziale. Numai 42% din unitatile de invatamant dispun de loturi scolare, iar sali de sport se gasesc doar in 32% din scoli. Nici la capitolul mobilier scolar situatia nu este roz: peste 75% din scoli apreciaza starea mobilierului ca fiind nesatisfacatoare sau relativ acceptabila, situatia fiind mai pregnanta in caminele pentru elevii din afara localitatii, unde confortul aproape ca nu exista. Cel mai tragic este ca peste jumatate din numarul scolilor nu au surse de apa proprii, iar majoritatea sunt dotate cu sobe pe lemn, in mare parte nerefacute si mari consumatoare de combustibil.

Fara aviz sanitar de functionare

Luand in considerare toate elementele privind infrastructura corespunzatoare unitatilor scolare, se poate estima ca peste 70% din scolile cu clasele I-VIII dispun de conditii acceptabile de functionare, spre deosebire de unitatile cu clasele I-IV, in cazul carora aceste conditii se regasesc in mai putin de 60%. Cu toate ca pe plan local si judetean se depun eforturi pentru a se asigura o buna functionalitate a spatiilor de invatamant, conducerea ISJ aproximeaza doar un numar de 755 de scoli care vor primi, pentru anul scolar 2001-2002, aviz sanitar de functionare. Din cele 963 de unitati subordonate Inspectoratului Scolar Judetean, doar 235 au post telefonic instalat (100% in mediul urban si 8% in mediul rural), iar numai 50 de unitati dispun de un aparat fax. Daca anul trecut, la nivelul judetului, existau aproximativ 1.200 de calculatoare in scoli, anul acesta numarul lor a crescut si va creste. Mihai Dumitriu a mentionat ca, foarte curand, o firma care a dorit sa isi pastreze anonimatul, va dona cateva zeci de calculatoare in scolile din mediul rural. Computerele - in cazul in care nu vor ajunge direct in biroul directorilor - vor fi folosite in procesul de instruire-educatie a elevilor. Copiatoare exista in aproximativ 150 de scoli, iar 40 de unitati scolare sunt conectate la internet.

Sa invatam fara carti si fara bani

O alta dificultate existenta in scolile iesene se refera la slaba (daca nu aproape inexistenta) dotare a bibliotecilor scolare. Majoritatea au un fond de carte mic, invechit, din lipsa resurselor financiare. Cele mai acute cerinte de carte se refera la dictionare, atlase, enciclopedii, care datorita pretului ridicat sunt inaccesibile in scolile mici. Perceptia directorilor de scoli este aceea ca relansarea invatamantului depinde in primul rand de relansarea economica. In conditiile economice actuale, caracterizate de o dificultate majora, asigurarea drepturilor cu caracter social, cheltuielile de capital si cele pentru materiale si servicii sunt din ce in ce mai greu de acoperit. Fondurile alocate unitatilor de invatamant de la bugetul de stat si de la cel local sunt considerate de cei mai multi dintre managerii scolari ca fiind insuficiente. Principala sursa pentru completarea resurselor financiare este reprezentata de sprijinul acordat de parinti elevilor, dar acesta este destul de modest. Alte surse, cum ar fi sponsorizarile, productia proprie, sunt aproape ca si inexistente. Contributia redusa a acestor surse extrabugetare are drept cauze atat numarul redus al celor care fac sponsorizari, cat si atitudinea pasiva a unor directori in identificarea potentialilor sponsori sau donatori.
Pe aceeasi linie se incadreaza si plata cadrelor didactice din mediul rural prin intermediul primariilor. Astfel, Inspectoratul Scolar va trimite fondurile de salarii primariilor de la tara, care le vor da unitatilor de invatamant pentru plata salariilor. Refuzul unor primari de a da bani pentru salarii, motivat pe inexistenta fondurilor, releva mentalitatea de nivel redus care caracterizeaza sefii unor consilii locale, care nu pot sa priceapa ca banii pentru salarii nu vor fi luati din fondurile primariilor, ci vin ca fonduri separate, din partea ministerului.

Invatamantul particular - bila alba

Defiland prin fata elevilor cu o pancarta pe care scrie mare "alternativa la invatamantul de stat" si abuzand de slaba cunoastere a legislatiei existente, scolile particulare obtin venituri importante de pe urma copiilor care, sperand intr-un invatamant de calitate, se lasa prinsi in plasa acestor institutii. Dar, alaturi de "speculanti", exista si scoli particulare in care standardele educative le depasesc pe cele existente in invatamantul de stat. In cadrul unitatilor scolare private, cele mai multe se axeaza pe invatamantul prescolar, in judet existand nu mai putin de zece gradinite particulare. La fel de "bine" stau si scolile postliceale particulare, desi calitatea procesului educativ pe care il desfasoara lasa de dorit. Aceasta este si opinia inspectorului general Mihai Dumitriu: "Cunosc faptul ca multe din aceste scoli postliceale nu desfasoara un proces educational de calitate. Si asta deoarece lipsa unor cadre calificate si numarul mare de elevi pe care ii scolarizeaza fac ineficienta activitatea lor".
Bineinteles ca nu toate unitatile particulare presteaza servicii educationale indoielnice. Exista scoli care au devenit un model demn de urmat de "surorile" lor bugetare. Este cazul gradinitelor particulare, care sunt efectiv asaltate de copii, mai ales datorita programului educational flexibil si diversificat pe care il pun in practica. Printre acestea se situeaza Colegiul "Richard Wurmbrand", apartinand Fundatiei Crestine Filocalia. Chiar daca scoala practica "o educatie bazata pe principii crestine", este deschisa pentru toti elevii, indiferent de orientarea religioasa. Numai ca acei aproape 500.000 de lei reprezentand taxa lunara de scolarizare implica si reguli dure la selectarea candidatilor. "Admitem numai elevi care au obtinut minim 7.00 la examenul de capacitate, dar in urma unui test, pentru a-i cunoaste cat mai bine personalitatea. Si in timpul anilor de studiu, o medie sub sapte poate implica eamatricularea. Liceul a avut prima promotie anul acesta, iar noi practicam un invatamant bazat pe informarea, formarea si structurarea creativitatii", ne-a comunicat directorul Liliana Romaniuc. Colegiul se afla in vizorul CNEAIP, functionand in baza unei autorizatii de incredere, a unui temei legal de functionare, urmand a fi evaluata anul scolar urmator in vederea acreditarii definitive.

Invatamantul particular - bila neagra

"Oaia neagra" a particularilor, in afara unora dintre scolile postliceale, o constituie Fundatia Ecologica "Dimitrie Cantemir", de care apartine si Liceul "Dimitrie Murgu". Avand cartierul general in aceeasi cladire cu Universitatea Ecologica "Dimitrie Cantemir" - aflata in plin proces de desfiintare -, Grupul Scolar Preuniversitar "Dumitru Murgu", afiliat aceleiasi fundatii, nu fiinteaza pe listele Comisiei Nationale de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar (CNEAIP). Surse din cadrul CNEAIP au precizat ca este posibil ca acest liceu sa aiba doar avizul provizoriu de organizare si functionare, urmand a depune dosarul de evaluare, in vederea acordarii autorizatiei de incredere. Grupul Scolar Preuniversitar "Dumitru Murgu" nu figureaza nici in tabelul cu cele 31 de unitati de invatamant particulare autorizate de CNEAIP, dar nici pe lista celor 23 de licee autorizate pe plan national si aflate in procedura de evaluare/acreditare pe anul scolar 2001-2002. Mihai Dumitriu, inspector general al ISJ, nu vede in roz viitorul acestui liceu, desi inspectoratul nu are, legal, nici o legatura cu scolile private: "Am auzit ca au probleme cu spatiile scolare, precum si ca duc lipsa unor profesori titulari. Inspectoratul nu are nici in clin, nici in maneca cu aceste scoli particulare. E treaba lor daca fac ore sau nu si treaba celor care dau bani sa urmeze o astfel de scoala. Noi avem doar autoritatea de a inspecta si de a lua masuri in cazul in care constatam nereguli", desi, in opinia sefului ISJ, asemenea inspectii nu s-au mai facut de mult timp.

Visul unei nopti de septembrie

Pentru a schimba ceva in bine in invatamantul iesean, Inspectoratul Scolar Judetean si-a propus punerea in practica a unor proiecte de perspectiva. Dintre acestea amintim consolidarea rolului scolii ca principala institutie de educatie si invatamant, relansarea educatiei in mediul rural, asigurarea unei educatii de baza pentru toti, programe de protectie si sustinere educationala. Insa, pana cand institutiile finantatoare ale Inspectoratului Scolar, respectiv Consiliul Local si Primaria, vor lua in serios situatia tragica a invatamantului, elevii vor continua sa mearga zi de zi in scolile ce pot sa cada oricand peste ei, profesorii vor preda degajati, fara a face efortul de a se implica mai mult decat este necesar in educatia elevului, iar parintii vor continua sa lase educatia in seama dascalilor. Pentru ca intr-o societate democratica (asa cum se vrea a fi si a noastra) educatia cetateanului se face din primele clase. Iar rezultatele se vad: elevi de gimnaziu fumand la colt sau in buda, in ritmuri de manele sau profesori care prefera asfaltul in locul noroiului de pe ulita, pentru inflorirea semialfabetismului la sate. 15 septembrie nu este numai prima zi de scoala, ci si continuarea unui frumos vis, care se repeta in fiecare noapte a acestei zile, an de an.
Ionel GHERGHINx
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.7328 (s) | 22 queries | Mysql time :0.546974 (s)