News Flash:

Academia ieseana

19 Noiembrie 2008
975 Vizualizari | 0 Comentarii
Academia ieseana
Invatamantul romanesc si indeosebi cel iesean ar fi putut constitui inca dinainte de 1650 un curent de gandire original. Daca s-ar fi pastrat traditia si ar fi fost ajutat de mitropoliti sau domnitori, cu relatiile lor din alte centre europene atunci, astazi, am fi vorbit de curente de gandire romanesca, punct de plecare si pentru alte scoli sau curente ale Apusului.

Mai mult, secolul al XV-lea arata ca universitatile catolice recent infiintate la Praga si Cracovia erau locuri in care catolicii, dar si boierii ortodocsi ieseni isi trimiteau fiii sa invete. Se mai stie ca Alexandru Lapusneanu avea in biblioteca sa o carte din Cicero, ceea ce in secolul al XVI-lea moldovenesc era mare grozavie, totusi. Tot Lapusneanu a infiintat o scoala de cantari in greaca si slava. Iacon Heraclie Despot ar fi putut deveni figura emblematica pentru invatamantul romanesc, zidind la Cotnari o scoala luterana, dar la 1563, cu moartea sa, si scoala cade in ruinare. La fel, catolicii ar fi putut juca un rol fundamental pentru invatamantul romanesc daca la 1588, marele postelnic Bartolomeo Brutti ar fi izbutit sa infiinteze seminarul catolic la Iasi. Au lipsit banii, desi mitropolitul ortodox Gheorghe Movila l-a sprijinit foarte mult. Tot catolicii, si aceasta are o importanta foarte mare pentru studierea latinei, adica apropierea de Apus si nu studierea in slava veche, insemnand privirea catre pustiul, pe atunci, al Rusiei, au avut un rol insemnat in secolul al XVII-lea. O serie de scoli catolice, cu propriile locatii au fost frecventate de zeci de fii de catolici si ortodocsi. Vasile Lupu, zidind Trei Ierarhi, avea intentia nu de a face o manastire propriu-zisa ci, in grandoarea sa, de a face un centru (Colegiu) de studii. Mitropolitul Varlaam, carturar-savant, a ingrijit de aceasta, aducand si o tipografie chiar din Rusia. Aici erau invitati tineri profesori de la Kiev, dar si din Grecia sau dintre cei scoliti la Roma. La 1645, iezuitii isi aveau o scoala la Iasi, dupa cum arata Marco Bandini, misionar catolic despre care, datorita insemnarilor facute despre Iasi, avem date din acele timpuri. Daca latina s-ar fi impus, asa cum catolicii dar si Varlaam si Vasile Lupu doreau, aceste scoli ar fi constituit un punct solid, neafectat fizic de desfiintare, atunci astazi am fi gasit ca Iasii au o traditie a marilor ganditori a caror opera ar fi fost buchisita fie in Apus, fie peste Ocean, asa cum se intampla acum, dar in sens invers. De Vasile Lupu se leaga si alte sperante, deoarece el, imaginandu-se ca imparatii bizantini, ar fi dorit sa prefaca intreaga Moldavie, atat prin carte, arhitectura, cat si prin moravuri. Dar vremurile s-au asezat deasupra iesenilor, altfel acest domnitor ar fi putut concepe nu doar academia, ci si cetatea propriu-zisa a Soarelui.


Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2965 (s) | 22 queries | Mysql time :0.182333 (s)

loading...