News Flash:

Adevarul despre Tepro

19 Martie 2000
829 Vizualizari | 0 Comentarii
•In procesul de privatizare al firmei iesene, FPS Bucuresti a incalcat prevederile Ordonantei de Urgenta nr.88/1997, fapt confirmat de Corpul de Control al Guvernului in urma unui control efectuat anul trecut •Aceasta dupa ce, prin adresa nr.1.056, din 10 septembrie 1998, eliberata de Ministerul Privatizarii, se sustine ca licitatia a fost legala •Cu toate acestea, dupa mai bine de opt luni de la efectuarea controlului, situatia nu a fost inca clarificata

Asupra modului in care s-a desfasurat procesul de privatizare de la Tepro planeaza inca multe semne de intrebare, in opinia generala a salariatilor, sustinuti in mare parte si de mass-media, existand destule motive pentru a considera privatizarea ca fiind cel putin ciudata. La licitatia anuntata de Fondul Proprietatii de Stat Bucuresti s-a prezentat initial numai Asociatia Privat Tepro Iasi. Dupa doua licitatii cu acelasi ofertant, la urmatoarea licitatie au mai aparut inca doi: firma ceha Zelezarny Veseli si o persoana fizica, Dumitru Toader. Acesta din urma nu s-a mai prezentat la cea de a patra licitatie, existand multe voci potrivit carora ar fi fost "doar" un observator menit sa supravegheze modul in care se desfasoara privatizarea, in speta cum s-a facut aceasta si cine trebuia sa o castige.
Asociatia Privat Tepro a fost infiintata de salariati la data de 10 noiembrie 1995, cu personalitate juridica, prin sentinta civila cu numarul 44 din 15 martie 1996, pronuntata in dosarul nr.38/1996 de Tribunalul Iasi, presedinte fiind directorul general al societatii, Andreiu Catoiu, si avand drept scop dobandirea pachetului majoritar de actiuni al intreprinderii. Cel de-al treilea participant la licitatie, firma Zelezarny Veseli, reprezinta un holding cu sediul central in Cehia, avandu-l ca presedinte pe Zdenek Zemek.

Un prim semn de intrebare

In vederea stabilirii pretului de vanzare al actiunilor, FPS a organizat o licitatie ce a fost castigata de firma Sacem SA din Bacau, care urma sa efectueze evaluarea. Presedintele comisiei de licitatie a fost actualul director al FPS Iasi, Ioana Dornescu, din comisie mai facand parte si un reprezentant al celui de-al doilea principal actionar, SIF Moldova, Dan Catalin Luca. In paralel cu firma bacauana, FPS Bucuresti a facut o evaluare, respectand metodele indicate de legislatia in vigoare, ajungand la o valoare foarte apropiata de cea stabilita de Sacem SA.
Pe 19 august 1997, sub numarul 12.017.458, Asociatia Privat Tepro a depus la FPS Bucuresti oferta in vederea cumpararii pachetului majoritar de actiuni de la Tepro SA. La licitatia din 4 septembrie 1997, oferta acestei asociatii a fost singura depusa, pretul oferit fiind justificat de realitatea patrimonial economica. In ciuda acestui fapt, FPS Bucuresti a decis reluarea publicitatii, anuntand o noua licitatie pentru data de 5 martie 1998. Primul semn de intrebare.
Si la cea de a doua licitatie, din 5 martie 1998, Asociatia Privat Tepro a fost din nou singurul ofertant, de aceasta data prezentand in oferta doua modalitati de plata, integral sau in rate. Sedinta de licitatie cu oferta in plic inchis s-a finalizat de aceasta data prin incheierea unui proces verbal, care prevedea intocmirea unei note catre Consiliul de Administratie al FPS, pentru aprobarea schimbarii metodei de privatizare, prin trecerea la "achizitii interne cu plata in rate, la un pret reprezentand media cotatiilor pe piata extrabursiera RASDAQ pe luna precedenta realizarii vanzarii sau reluarea publicitatii in vederea organizarii unei noi licitatii", dupa cum se poate citi in respectivul proces - verbal.

Doi noi ofertanti

In aceasta situatie, Asociatia Privat Tepro a facut o adresa catre presedintele FPS, Sorin Dimitriu, inregistrata cu numarul 1.492/7 aprilie 1998, in care acesta era atentionat ca FPS nu a aplicat intocmai prevederile legii cu privire la procesul de privatizare de la Tepro. In paralel cu aceasta adresa, Sindicatul liber Tepro a trimis la randul sau o scrisoare presedintelui Romaniei, Emil Constantinescu, inregistrata cu numarul 5.228/13 aprilie 1998.
Cum aceste adrese au ramas fara nici un rezultat, Consiliul de Administratie al FPS a hotarat organizarea unor noi licitatii, pe 17 iunie 1998 si 24 iunie 1998, conform Ordonantei de Urgenta nr.88/1997. De data aceasta, la licitatie s-au prezentat trei ofertanti, alaturi de Asociatia Privat Tepro fiind Zelezarny Veseli si Dumitru Toader. In urma verificarii documentelor depuse si dupa semnarea ofertelor financiare de catre fiecare participant in parte, comisia de licitatie a constatat ca Asociatia Privat Tepro este singura care indeplinea toate cerintele specificate in anuntul facut de FPS. In aceasta situatie, s-a trecut la negocierea directa, adica impunerea fara nici un fel de negociere a conditiilor din dosarul de prezentare. Acest lucru nu a fost acceptat, asociatia cunoscand situatia reala de la Tepro, in speta faptul ca aproximativ jumatate din capitalul social era in conservare, intreprinderea avand nevoie, totodata, de recapitalizare, modernizari etc.
Cum comisia de licitatie a facut ulterior publica doar oferta Asociatiei Privat Tepro, desi la licitatie se mai inscrisesera doi ofertanti, conducerea asociatiei a considerat ca prin aceasta s-a incalcat principiul confidentialitatii, permitand celorlalti doi participanti sa cunoasca oferta adversarului direct. Conducerea asociatiei a semnat procesul - verbal, insa obiectiunile au fost prezentate comisiei. Contestatia depusa ulterior a fost respinsa de Directia Contencios a FPS.

Cehii au avut castig de cauza

Pe 24 iunie 1998, la cea de a patra licitatie programata, persoana fizica nu s-a mai prezentat, ci doar Asociatia Privat Tepro si firma Zelezarny Veseli. Dupa deschiderea plicurilor, s-au trecut in revista documentele existente, semnandu-se pe verso ofertele financiare, dupa care comisia de licitatie s-a retras in vederea analizarii si evaluarii ofertelor, conform grilelor indicate in legislatie. Dupa o ora si jumatate de deliberari, comisia a revenit si a anuntat ca punctajul cel mai mare l-a intrunit oferta Asociatiei Privat Tepro, in oferta firmei cehe existand o neconcordanta in privinta perioadei de efectuare a investitiilor. Reprezentantilor firmei Zelezarny Veseli li s-a explicat ca raportul investitiilor se face la sfarsitul anului financiar, pe baza bilantului contabil si a certificatului emis de cenzori. Comisia a mai precizat ca aplicandu-se chiar si prevederile noilor norme de punctaj (Ordinul Ministerului Privatizarii nr.59/16 martie 1998, anexa 3 a) la perioada de realizare a investitiilor, tot Asociatia Privat Tepro obtinea cel mai mare punctaj, datorita ofertei financiare superioare prezentate si a volumului mai mare de investitii prezentat. Cu toate acestea, comisia de licitatie s-a retras pentru a doua oara, dupa mai bine de trei ore declarand drept castigatoare firma ceha. La solicitarea reprezentantilor asociatiei de a fi prezentat punctajul, membrii comisiei au refuzat acest lucru. Al doilea semn de intrebare.

Consiliul de Administratie al FPS confirma legalitatea licitatiei

Au urmat nenumarate memorii si adrese catre Presedintia Romaniei (nr.6.184/1 iulie 1998), primului ministru Radu Vasile (nr.4.230/1 iulie 1998), directorului general executiv al FPS, Gheorghe Ionescu (nr.1/5.012/8 iulie 1998), la care directorul general Andreiu Catoiu a fost personal in audienta, Senatului, precum si organelor Ministerului de Interne, in care erau prezentate dovezi concludente referitoare la neregulile inregistrate in timpul desfasurarii celor patru licitatii. In urma acestor demersuri, reprezentantii asociatiei au fost indrumati tot la FPS si la Ministerul Privatizarii, "autoritati care au competenta de a examina si de a lua masurile ce se impun", dupa cum se poate citi intr-unul din raspunsurile primite. Raspunsul primit de asociatie de la Directia Generala de Strategie si Control Adrese, din cadrul Ministerului Privatizarii, inregistrat cu numarul 1.056/10 septembrie 1998, suna in felul urmator: "Licitatia a fost castigata de firma ceha conform grilei de punctaj aprobata de Consiliul de Administratie al FPS". Totodata, au fost facute publice si punctajele: 97,419 puncte pentru Zelezarny Veseli, respectiv 95,688 puncte pentru Asociatia Privat Tepro.

Corpul de Control al Guvernului sustine ca licitatia nu a fost legala

In petitiile inaintate forurilor superioare, conducerea Asociatiei Privat Tepro a reclamat nerespectarea legislatiei in vigoare de FPS si a altor organe ale Ministerului de Interne care s-au ocupat de cercetarea acestui caz. In urma lecturarii concluziilor Notei de Control a Departamentului de Control al Guvernului, numarul 7/410 din 16 iulie 1999, in care se afirma: "Consiliul de Administratie al FPS, in componenta din 6 iulie 1998 (n.r. - data la care s-a desfasurat cea de a treia licitatie) nu a asigurat egalitatea de tratament intre cumparatori, incalcandu-se prevederile OUG nr.88/1997, favorizand firma Zelezarny Veseli", nu se poate formula decat o singura intrebare: daca in adresa cu numarul 1.056, din 10 septembrie 1998 Ministerul Privatizarii afirma ca licitatia s-a desfasurat corect, de ce nu s-a luat nici o masura in urma constatarilor Corpului de Control al Guvernului, care a concluzionat ca FPS nu a asigurat egalitatea intre cumparatori, cu incalcarea OUG nr.88/1997? In plus, dupa ce FPS a dat castig de cauza firmei cehe, intr-o sedinta ulterioara a Consiliului de Administratie al FPS s-a dispus de catre presedintele Sorin Dimitriu ca oferta firmei cehe sa fie ridicata pana la nivelul de 10.900 de lei pentru fiecare actiune. "Firma Zelezarny Veseli a prezentat o noua oferta, in care a crescut pretul de la 0,93 dolari/actiune la 1,265 dolari/actiune, iar valoarea investitiilor a majorat-o de la 4.764.706 dolari la 4,9 milioane de dolari", se poate citi intr-un act semnat de Sorin Dimitriu.

In loc de concluzii

Conform informatiilor furnizate, se pare ca cehii incearca sa scoata din productie tipuri de laminate produse de firma ieseana, pentru a inlatura concurenta romanilor de pe piata externa. Totodata, cehii au incercat sa "sunteze" legatura dintre Tepro si beneficiarii directi - si dovezile exista. Pe de alta parte, cateva dintre initiativele cehilor par a duce fabrica ieseana in faliment; un exemplu ar fi reducerea productiei, pe care ar fi impus-o cehii, de la 120.000 de tone anual, la 70.000 de tone anual, si doar pentru piata interna - o piata care nu poate absorbi decat 40.000 de tone. In plus, investitiile la care s-au angajat patronii cehi - de aproape 5 milioane de dolari, nu au fost realizate, si pana la termenul limita (31 august 2000) nici nu pot fi facute. Urmarea? In mod normal, ar trebui reziliat contractul de privatizare. Deja se aud voci care cer acest lucru, mai ales ca, in ciuda miscarilor sindicale, cateva firme straine s-au aratat interesate de Tepro Iasi, datorita calitatii produselor firmei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1441 (s) | 22 queries | Mysql time :0.032381 (s)