News Flash:

Adevaruri triste despre romani

29 Decembrie 2000
1002 Vizualizari | 0 Comentarii
Bilanturile care se fac la orice sfarsit de an deja au inceput sa apara, iar rezultatele nu mai surprind pe nimeni. A mai trecut un an in care Romania a aplicat tactica melcului care vrea sa urce pe peretii unei fantani: doi pasi sus, trei jos. In asa situatie, daca se va face un calcul referitor la durata acestui drum, se va observa ca nu peste mult timp Romania va ajunge undeva aproape de nivelul atins in 1989. Cu modificarile de rigoare, bineinteles. Problema cu care s-a confruntat romanul in acest an a fost, ca mai mereu in ultima decada, una de mentalitate. Folosind o expresie mult uzitata in alte sfere, dar care pare sa-si fi gasit aplicabilitatea si in acest caz, in 1989 romanul a fost aruncat inainte, intr-un tip de societate si intr-un timp de democratie, sau in orice fel de tip de orice fel, care poate fi intalnit, fara a fi pregatit pentru aceasta. "Aruncarea inainte" s-a facut intr-un mod brutal, iar la ea nu au participat in mod voluntar decat foarte putini, restul, marea masa, venind din inertie. Ca si la sport, impulsionat de ritmul impus de celelalte colege de suferinta din fostul lagar comunist, romanul si-a aruncat pieptul inainte, pentru a trece linia de sosire in cursa spre democratie cu cateva secunde inaintea altcuiva. Romanul a trecut linia de sosire, insa ultimele secunde pe care le-a castigat nu au fost rezultatul unui act voluntar: el a fost impins, a fost "ajutat" de la spate, a fost aruncat inainte, intr-o lume pentru care nu era pregatit si unde, dupa unsprezece ani de competitie dura, este amenintat cu represiunea. Degeaba se lauda alesii nostri cu rezultatele pe linie de politica externa din acest an, caci ce a primit Romania in 2000 nu a fost decat praf in ochi. Romanul s-a multumit chiar si cu putin, insa nu este constient de pasul inapoi pe care il face la fiecare cinci pasi (de fapt, patru pasi) pe care ii strabate, dupa cum ne povesteste istorioara cu melcul care doreste sa iasa din fantana. Romanului i-a ramas numai acea celebra luminita, care, in cazul de fata, nu mai este la capatul tunelului, ci la capatul "fantanii". Comparatia aceasta pare ceva mai potrivita, deoarece mediul intunecos, umed si rece pare a-si gasi o mai buna corespondenta cu actuala situatie a romanului, care, daca da inapoi (si da inapoi) se scufunda. In plus, mersul prin tunel presupune o deplasare pe orizontala, ce nu este valabila in cazul de fata, cand mersul ideal ar fi de jos in sus, reprezentarea pentru o deplasare pe verticala. In aceste conditii, nu se poate face un bilant, nu se pot emite pretentii ca s-ar fi realizat ceva, nu se poate spune ca s-a facut macar un pas inainte. Romanului i-a ramas doar sa viseze la un trai mai bun si sa se comporte exact ca personajul lui Eminescu, Dionis. O veche zicala chinezeasca spune ca un om a visat intr-o noapte ca este fluture. Cand s-a trezit, si-a pus intrebarea daca nu cumva este un fluture care viseaza ca este om. Extrapoland, putem spune ca romanul a visat in toti acesti zece ani ca poate sa o duca mai bine. Din pacate, reversul zicalei chinezesti nu mai este valabil in cazul de fata, iar acesta este un adevar trist. Mihai ANDREI
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1391 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019819 (s)