Sfânta Marie Mare ori Sântămăria Mare, cum mai e cunoscută sărbătoarea în popor, înseamnă, de fapt, limita dintre vară şi iarnă. Superstiţiile, tradiţiile şi obiceiurile referitoare la această zi diferă de la regiune la regiune.
Conform teologilor, vorbim despre cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria. Locul de origine al sărbătorii ar fi Oraşul Sfânt, Ierusalim. De altfel, acolo se păstrează, lângă Grădina Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe el. În spatele mormântului e pusă la închinare, pentru pelerini, icoana Ierusalimitissa, despre care se zice că e făcătoare de minuni.
Maica Domnului este mijlocitoarea noastră şi ocrotitoarea familiei creştine şi a înţelegerii atât dintre părinţi şi copii, cât şi dintre soţi.
Iată ce nu avem voie să facem în această zi de mare sărbătoare:
Oamenii de la ţară sunt mai tradiţionalişti şi încă respectă, aproape cu sfinţenie, multe dintre tradiţii şi obiceiuri. Spre exemplu, gospodarii nu lucrează pe 15 august, ca să nu li se destrame familiile şi nici să nu li se îmbolnăvească vitele. De asemenea, ei nu aprind focul în sobă, întrucât e un gest despre care se spune că atrage ghinionul şi boala.
Totodată, nimeni nu merge înapoi, ca să nu atragă tristețea Maicii Domnului.
În primul rând, începe sezonul nunţilor, care durează până la intrarea în Postul Crăciunului. Fetele necăsătorite merg la biserică şi se roagă pentru un „ursit” bun, femeile se roagă pentru familie şi gospodărie, iar bărbaţii pentru recolte cât mai îmbelşugate.
De altfel, tot pe 15 august, bărbaţii îşi schimbă pălăriile cu căciuli, semn că se pregătesc pentru venirea sezonului rece.
Tot fetele nemăritate duc flori din grădină la biserică şi le pun de jur împrejurul icoanelor, pentru a-şi feri familiile de necazuri, ghinioane şi boli. În privința mesajelor onomastice, urări de La Multi Ani, sunt discuții diverse, de aceea teologii lasă totul la latitudinea credincioșilor.
Iată ce spune părintele Calistrat despre Postul Adormirii Maicii Domnului: