News Flash:

Agricultura ieseana a ramas in Evul Mediu

18 Ianuarie 2010
2964 Vizualizari | 2 Comentarii
Agricultura ieseana a ramas in Evul Mediu
• De la an la an, judetul Iasi a inceput sa produca din ce in ce mai putin, lasand in acest mod cale libera produselor din import • Situatia este una dramatica, in conditiile in care se poate constata ca fata de anii `90, de exemplu, productia de cereale a scazut de la aproape 500 mii tone la mai putin de 400 mii, desi tehnologiile au evoluat, iar statul a oferit o serie de subventii pentru fermieri • Mai mult, agricultura ieseana nu a putut sa depaseasca Evul Mediu Agricultura ieseana a ajuns praf. De la an la an, judetul Iasi a inceput sa produca din ce in ce mai putin, lasand in acest mod cale libera produselor din import. Situatia este dramatica, in conditiile in care se poate constata ca fata de anii `90, de exemplu, productia de cereale a scazut de la aproape 500 mii tone, la mai putin de 400 mii, desi tehnologiile au evoluat, iar statul a oferit o serie de subventii pentru fermieri. Cea mai mare scadere se poate observa in ceea ce priveste productia de grau si secara, care practic s-a injumatatit. Datele de la Directia de Statistica arata ca daca in `89 judetul Iasi producea 180 mii tone, in ultimii ani s-a ajuns la o productie de numai 80 mii tone. Aceeasi scadere se poate observa la productia de cartofi si la cea de mazare, unde s-a ajuns de la aproape patru mii la doar 438 tone, sau la cea de sfecla de zahar. Acum, la nivelul judetului Iasi, 70 la suta din terenurile arabile se lucreaza cu calul si sapa, iar un procent de 85 la suta din produsele alimentare sunt din import. Datele Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi arata ca ponderea produselor autohtone pe piata este foarte mica in comparatie cu produsele de import. De exemplu, produsele lactate autohtone reprezinta un procent de 17,5 la suta, iar carnea de porc sau de pui sau fructele si legumele sunt importate in proportie de 85 la suta, la preturi mult mai mici decat produsele romanesti. Mai mult, agricultura ieseana nu a putut sa depaseasca Evul Mediu. Dintr-un total de 256 mii hectare de teren arabil, mai bine de 14 mii de hectare sunt lasate parloaga, iar de la an la an, cifra este in crestere. De asemenea, din totalul terenurilor lucrate propriu-zis, de circa 240 mii ha, doar 30 la suta sunt lucrate cu tehnologii adecvate, asa cum se intampla in fermele din Uniunea Europeana. Restul suprafetelor arabile sunt lucrate cu sapa si calul. "Procentul de 70 la suta din suprafata de teren arabil care este lucrata cu calul si cu sapa reprezinta procentul agriculturii de auto consum care nu produce profit si care nu se contabilizeaza prin taxe si impozite la stat. La nivelul judetului Iasi sunt aproximativ treizeci de agricultori care lucreaza suprafete mari de peste o mie de hectare. Acestia platesc taxe la stat si afacerea lor aduce profit. Se poate face agricultura, dar cu bani si cu vointa politica", a explicat Vasile Lungu, proprietarul celei mai mari suprafete de culturi ecologice din Iasi. Lipsa de interes Oamenii de afaceri din acest domeniu se plang de subfinantarea sistemului, de faptul ca subventiile pe care le primesc nu trec de o suta Euro pe hectar, suma care nu acopera nici macar o zecime din cheltuielile necesare. "Credeti ca Guvernul vrea sa se faca agricultura in Romania? Eu nu cred. Prin alocarea unui procent de 1,5 la suta din PIB pentru agricultura, prin retragerea unor subventii pentru diferite ramuri si nivelul scazut al acestora fata de alte tari din Uniunea Europeana, nu se poate face agricultura. Agricultura poate fi un motor de relansare a economiei si, mai ales la nivelul judetului Iasi, potentialul agricol este foarte mare. Un agricultor roman primeste o subventie de o suta Euro pe hectar, in timp ce in tari din Uniunea Europeana subventia este de 350 Euro. In plus, anumite subventii au fost taiate de Guvern. In aceste conditii, riscam sa nu mai putem concura pe piata cu produse romanesti, pentru ca alte tari finanteaza mult mai mult agricultura si acest lucru duce la un pret mai mic decat al unui produs romanesc", a declarat Vasile Lungu. Solutii Una dintre solutii este finantarea in proportie de 60 -70 la suta a fermierilor, lucru care in timp de criza este putin probabil ca o sa se intample. Reprezentantii DADR sustin ca un alt punct mort este faptul ca terenurile din judet nu sunt comasate. Terenurile sunt faramitate, iar suprafetele mari sunt ca si inexistente. Astfel, comasarea terenurilor si infiintarea unor exploatatii agricole ar fi una dintre solutiile recomandate. "O alta solutie pentru o agricultura profitabila la nivelul judetului ar fi aderarea producatorilor la asociatii profesionale care sa creeze loturi mari de produse cu care sa penetreze piata", a declarat Eugen Ticau, directorul coordonator al DADR.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

solutii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

doru  | #92400
Stiti de ce s-a ajuns aici? Din cauza nenorocitelor de legi ale fondului funciar care au culminat cu L.1/2000(vestitat lege "Lupu) si culminand cu L.247/2005. Modificarile(dupa cum le tuna celor de la putere) succesive din aceste legi nu au fost facute decat cu scopul ca marile proprietati sa fie retrocedate dupa principiul "restitutio in integrum", nu pentru nenorocitul de taran(nici decum fermier) care umbla cu mamaliga-n traista si bea apa calda pe camp. Iar daca ajunge pe la instante... a terminat-o. Cat despre politice agricole duse de-a lungul anilor, nu pot spune decat ca nu numai ca au fost haotice dar chair i-au dat in cap taranului. Vedeti bugetul pentru agricltura pe anul 2010. E jale!
Anonim  | #92401
Autoritatii IMPLICATIVA foamea va fii mare, iar consecintele mult mai grave...........?
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3018 (s) | 22 queries | Mysql time :0.183844 (s)