International

Alegeri prezidențiale Polonia. Rezultatele finale ale primului tur

Publicat: 30 iun. 2020
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Alegeri prezidențiale Polonia. Rezultatele finale ale primului tur
Alegeri prezidențiale Polonia. Rezultatele finale ale primului tur

Alegeri prezidențiale Polonia. Rezultatele finale ale primului tur. Preşedintele în exerciţiu al Poloniei, Andrzej Duda, a câştigat cu 43,5% primul tur al alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul săptămânii trecute, conform rezultatelor oficiale finale făcute publice marţi de Comisia Electorală, relatează DPA.

Alegeri prezidențiale Polonia. Rezultatele finale ale primului tur

În turul al doilea, care va avea loc la 12 iulie, Duda se va confrunta cu primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a obţinut 30,5% din voturi. Duda a strâns cele mai multe voturi în estul şi sud-estul ţării, unde platforma sa social-conservatoare are cel mai mare succes printre alegători, precum şi în oraşele mici şi în zonele rurale.

Trzaskowski l-a învins pe Duda în marile oraşe

Trzaskowski l-a învins pe Duda în marile oraşe. Duda este sprijinit de partidul naţional-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare. O victorie a sa ar consolida controlul formaţiunii asupra puterii până cel puţin în 2023, când sunt programate următoarele alegeri legislative.

Dacă Duda nu va reuşi să obţină un al doilea mandat de cinci ani, puterea partidului de guvernământ ar putea fi slăbită, în contextul în care PiS nu are o majoritate suficientă în camera inferioară a parlamentului pentru a anula un eventual veto al preşedintelui la un anume proiect legislativ.

Cine s-a clasat pe poziția a 3-a

Trzaskowski a candidat din partea celei mai mari formaţiuni politice de opoziţie, Platforma Civică, de centru. Pe poziţia a treia s-a clasat Szymon Holownia, un candidat independent cu viziuni creştin-democrate, care a obţinut 13,9% din sufragii. Cu 6,8% din voturi, pe locul patru s-a plasat Krzysztof Bosak, candidatul grupului conservator libertarian Konfederacja. Ceilalţi candidaţi au obţinut sub 3% din sufragii fiecare.

Prezenţa la urne a fost de 64,5%, cea mai ridicată din ultimii 25 de ani. Campania electorală a fost dominată de preocupări privind starea democraţiei şi chestiunile sociale, în contextul în care Polonia se confruntă cu prima sa recesiune de la căderea comunismului, în urma pandemiei de coronavirus. Criza legată de coronavirus a obligat autorităţile să amâne scrutinul din mai în iunie.

Moment critic pentru Polonia

Votul reprezintă un moment critic pentru o ţară care până în urmă cu cinci ani a fost salutată drept un model de transformare de la comunism la o democraţie înfloritoare. Totuşi, conflictele în care s-a angajat cu Uniunea Europeană, de la drepturile homosexualilor, la independenţa instanţelor şi controlul presei, Polonia s-a transformat într-un „copil problemă“.

Pentru o Uniune Europeană care se luptă cu pandemia de COVID-19 şi impactul economic al acesteia, riscul este ca Polonia să urmeze calea Ungariei, considerată de mulţi din Bruxelles drept o cauză pierdută.

Think tank-ul american Freedom House arăta recent că având în vedere actuala traiectorie urmată de Polonia, este posibil ca ţara să nici nu mai fie considerată o democraţie funcţională în următorii ani.

După ce votul a fost amânat din mai din cauza pandemiei, campania a fost una dură pentru Duda, ales de liderul PiS Jaroslaw Kaczynski să participe la ale­gerile prezidenţiale în 2015. Alegerile fuseseră iniţial programate pentru luna mai, când Duda deţinea un avans puternic în sondaje şi era aşteptat să câştige uşor.

Adauga un comentariu