News Flash:

"Amintirile de la Bojdeuca"

17 Aprilie 2000
998 Vizualizari | 0 Comentarii
La Iasi, jumatatile de april trec pe la Bojdeuca din Ticau. Cu toata splendoarea lor, castigata de unii, uitata de altii, iubita cu patima neostoita, de multi dintre noi. La Iasi, mai plange ramasul sufletului...
"Iar bojdeuca de casuta in care locuiesc eu de vreo 18 ani e din valatuci si povarnita spre cadere pe zi ce merge, de n-ar fi razamata in vreo 24 de furci de stejar, si acelea putrede", scria Creanga in 1887.

Curajul de a incepe
Povesteau Constantin Parascan, directorul Bojdeucii din Ticau, si Daniel Corbu, muzeograf, ca pe 29 octombrie 1917, se constituia "Comitetul xIon Creangax", care avea sa cumpere locul si casa in care a stat Creanga, in vederea restaurarii si consolidarii, pentru a se putea deschide muzeul. "Comitetul xIon Creangax care avea sa cumpere de la primarie acest loc si casa, era format, printre altii, din primarul N. Racovita, din familia lui Emil Racovita, din N.A. Bogdan, primul monografist al Iasilor, fost elev al lui Creanga la Scoala nr. 2 Mare de Baieti, din Pacurari, din G.T. Kirileanu, bibliotecarul regelui, fiintatorul Bibliotecii din Piatra Neamt, una din cele mai mari din tara, invatatorul particular al regelui Mihai I, si de o alta sama de oameni ai locului, intelectuali, unii dintre ei elevi ai lui Creanga, oameni care prin fonduri de stat, ori prin subscriptie publica, au cumparat Bojdeuca si o palma de pamant in jurul ei pentru a edifica acest locas: primul muzeu memorial, dedicat unei personalitati romanesti". Tot in acest comitet a participat activ si fiul lui Ion Creanga, Constantin Creanga, capitan al Armatei Romane, care a murit cu doar doua saptamani inainte de inaugurarea muzeului, la 1 aprilie 1915, fiind inmormantat la "Eternitate", in Cimitirului Eroilor.

Istoricul Bojdeucii
Locul pe care se afla amplasata acum Bojdeuca din Ticau, era, la 1850, proprietatea Bisericii Buna Vestire, vandut cu bezman (o taxa anuala, platita bisericii) lui Constantin Vasiliu. Tot in acest an, Constantin Vasiliu construieste casuta pe care o vinde la 2 iunie acelasi an, unui anume Popovici. In 1869, casa apartinea Mariei Stefaniu, care o vinde familiei Vartic, iar din iulie 1872, se muta aici Ion Creanga, impreuna cu fiul Constantin, ca subchirias al familiei proprietare.
In vara-toamna lui 1872, Mihai Eminescu locuieste aici, primind, pe cerdacul dinspre Sorogari, vestea mortii mamei lui. Pe vremea aceea, Eminescu era redactor la "Curierul de Iasi". Tot de aici, Eminescu va pleca la Bucuresti, pentru totdeauna. Nefiind doar o legenda, sederea lui Eminescu pe prispa si cerdacul Bojdeucii aduce in actualitate poemul "Sara pe deal", scris in momentele de meditatie ale poetului, pe cand privea dealul Sorogarilor, plin de stani de oi peste care "buciumul suna cu jale".
Pe 25 iunie 1879, Creanga cumpara, pe numele Ecaterinei Vartic, celebra Tinca, din cronicile vremii, locul si casa, el fiind martor la semnarea actului.
31 decembrie 1889 este data la care Ion Creanga pleaca cu tot cu "amintiri si povesti", fiind inmormantat la Cimitirul "Eternitate", pe 2 ianuarie 1890. "Oarea nu-i pacat de Dumnezeu sa ne mai vedem noi, asa din cand in cand? Daca nu ne-om mai vedea cat traim, apoi... morti?", spunea, la un moment dat, Creanga.

"De moarte nu avea sa se lecuiasca, oricat i-ar fi fost dat sa fie."
Dupa 1890, Tinca Vartic se casatoreste cu Constantin Deliu si va sta mai mult in locuinta sotului din strada Dochia nr. 11, tot din Ticau, nemaiingrijindu-se de intretinerea si repararea bojdeucii.
In 1914, bojdeuca nu mai era locuita de nimeni, iar directorul Scolii generale "V. Lupu" din Iasi, vizitand-o in mai multe randuri cu elevii, cere sprijin primariei pentru restaurarea casei si ingrijirea locului.
La 29 octombrie 1917 se constituie Comitetul "Ion Creanga". Acesta rascumpara definitiv bezmanul de la Biserica Buna Vestire.
Pe 20 noiembrie 1932 se dezveleste in Copou, in prezenta unor inalte personalitati si oficialitati ale Iasului, bustul lui Ion Creanga.
La 19 mai 1933 se constituie Asociatia "Prietenii lui Creanga", care se angajeaza sa se ocupe de restaurarea Bojdeucii din Ticau.
Cu adevarat, muzeul primei personalitati romanesti careia i-a fost deschisa o casa memoriala este renovat in 1968, cand are loc o noua reparare si reorganizare a obiectivului. A fost inaugurata o placa in care se spune ca: "In aceasta bojdeuca de casuta devenita muzeu memorial la 15 aprilie 1918, Ion Creanga si-a petrecut ultimele doua decenii ale vietii scriind, la indemnul lui Mihai Eminescu, geniala sa opera xPOVESTILE SI AMINTIRILE DIN COPILARIEx".

"Aceasta epistolie ti-o scriu in cerdacul unde de atatea ori am stat impreuna, unde mata, uitandu-te la cerul plin cu minunatii, imi povesteai atatea lucruri frumoase... frumoase... Dar coscogemite om ca mine, gandindu-se la acele vremuri, a inceput sa planga..."
(Dintr-o scrisoare spre Eminescu)
Si acum se afla aici masa de brad adusa de la Neamt, facuta de Gheorghe Creanga, preot al bisericii spitalului din Tg. Neamt, pe care timp de 8 ani si patru luni Creanga a scris tot ceea ce noi citim acum; lampa de opt focuri; calimara de cerneala, condeiul si nisiparnita (un fel de sugativa moderna), precum si sipetul si tablourile facute de prietenul V. Musnatanu, intre care unul din ele se afla si acum pe peretele camerei lui Ion Creanga reprezentand-o pe Tinca Vartic, femeia care a tinut gospodaria bojdeucii, vreme de o viata, pentru Creanga.
Cel mai important moment al bojdeucii pare sa ramana legat de prietenia Creanga - Eminescu. Nenumarate opinii ale istoriei literare fac aceasta referinta, si chiar din acele vremuri legendele vorbesc de legatura celor doi, consacrata de Bojdeuca. "Ce tot vorbiti voi, acolo?", intrebau unii. "Ia vorbim si noi ce ne trece prin cap", raspundea Eminescu, pe cand mai era iesean, stand la Creanga pe cerdac.

Modernitate...

Intre 1986 si 1989, arhitectul Vasile Onofrei a edificat si construit actualul Muzeu "Ion Creanga", inaugurat la centenarul de la 31 decembrie 1989, inaugurare la care au fost expuse publicului, ca si azi, intreaga documentatie privind manuscrisele si operele traduse ale lui Ion Creanga, dintre care cele mai multe sunt in limba rusa. Desi Creanga este "vorbit" in peste 50 de limbi, cele mai multe editii sunt in limba rusa, nu doar pentru ca povestea este un gen predilect al spatiului spiritual rusesc, ci si pentru ca povestirea se potriveste moldoveanului, care nu a uitat de Creanga, sau care nu vrea sa uite, chiar daca vremile s-ar opune "astor feluri" de a fi.

Din Bojdeuca...

"La Iesi ninge frumos de ast-noapte, incat s-a facut drum de sanie. Ciricul parca e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, caci fara tine sunt strain."
"Badie Mihai,
Ai plecat si mata din Iasi, lasand in sufletul meu multa scarba si amareala".

Mai cadeau si ieri tot felul de flori din pomii de la Bojdeuca. Cu greu am fi putut descifra locul acela, atat de strain zilelor noastre, si de ce lumea aceea, "cu opt focuri la lampa" ne-ar mai interesa. Si totusi, ramane la Bojdeuca Ticaului ceva ce nu se poate completa intr-un hotel de cinci stele, chiar de s-ar afla pe la Paris. Ramane bucuria. E una simpla, motivata doar de aerul mai proaspat, de "amintiri" si de atat de multe nostalgii pe care le simti doar acolo. Chiar daca peste bojdeuca au trecut ani, chiar daca nu mai este casa de valatuci, de acum o suta de ani, ea poate fi palatul gandurilor inalte, al iubirii de Frumos. Ce?... nu stia Creanga de asa ceva?
Bojdeuca Ticaului ramane un spatiu unic al romanilor, de oriunde ar veni, tocmai pentru ca vin. Este unul dintre muzeele cele mai vizitate din tara, si cu atat mai mult din Iasi. Este locul in care multi spera sa gaseasca ceea ce le lipseste in locurile comune ale vietii de zi cu zi... "fatarnicia" lui Creanga!...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1541 (s) | 24 queries | Mysql time :0.037163 (s)