National

Ana Costea dezvaluie haosul din cabinetul Ciolos

Publicat: 15 apr. 2016
1

Ana Costea a demisionat la aproape cinci luni de cand a preluat portofoliul de ministru al Muncii. Azi a demisionat dupa dispute in Guvernul Dacian Ciolos pe legea salarizarii. Costea spune ca a elaborat nu mai putin de 10 variante ale legii, iar angajatii din minister au muncit si pana la 5 dimineata.

Costea da vina pe Ministerul de Finante, condus de Anca Dragu. Ea spune ca ministrul i-a impus ceva ilegal, dupa ce s-a ajuns la concluzia ca nu poate fi data o lege din cauza bugetului insuficient si ca va fi adoptata o ordonanta de urgenta.

Citeste si RUSINE! Tehnocratii isi maresc lefurile, dar se plang ca nu au bani pentru Legea Salarizarii

”Ordonanta prezenta unele riscuri legislative in aplicare, lucru pus in evidenta de ministrul Muncii cat si de partenerii sociali la intalnirea Consiliului National Tripartit. Pentru ca a considerat ca dezavantajele aplicarii acestei ordonante sunt mult mai mari decat avantajele aplicarii ei, ministrul Muncii a decis sa isi asume in fata partenerilor sociali renuntarea la acest proiect de act legislativ.”, acuza Ana Costea.

Ministrul demisionar nu se opreste cu acuzatiile. ”Nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalti trei ministri prezenti marti la intalnirea Consiliului National Tripartit, probabil, nu au stiut acest lucru, pentru ca nimeni nu a mentionat nimic in cadrul sedintei.”, acuza cei de la Ministerul Muncii.

”In privinta legii salarizarii, trebuie facute mai multe precizari, pentru ca ministerul Muncii nu a putut comunica deloc pe acest subiect. Finalizarea unei legi a salarizarii s-a numarat printre obiectivele asumate la inceputul mandatului. In decembrie 2015, obiectivul “Elaborarea unei legi a salarizarii unitare” a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul “Programe si strategii”. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizarii a fost octombrie 2016.

Citeste si Hossu, Cartel Alfa: Salariile de la stat au fost alocate conjunctural, angajati noi castiga si cu 700 de lei pe luna mai mult decat cei vechi

Pe 13 ianuarie 2016 insa, s-a aprobat in cadrul Guvernului un memorandum cu tema „Procedura si Calendarul consultarilor pe legea privind salarizarea personalului platit din fonduri publice”. Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanti ai ministerului Muncii, ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Finantelor Publice, ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justitiei si confederatiile sindicale reprezentative.

Acest grup avea ca sarcina elaborarea unei legi a salarizarii care trebuia sa elimine discrepantele de salarizare atat din interiorul institutiilor, cat si intre institutii. In elaborarea acestei legi, care trebuia implementata in patru ani, s-a tinut seama de principiul conform caruia nici un salariu nu trebuie sa scada, iar raportul dintre salariul minim si cel maxim trebuie sa fie de 1/15. Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc in unele zile si patru intalniri pe aceasta tema, in alte zile ministrul Muncii si specialistii din minister au lucrat pana la 5 dimineata. Pe 10 februarie ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizarii cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioada de 4 ani.

Citeste si S-a hotarat in CSAT. Klaus Iohannis va avea 5 avioane

Nu a fost acceptata aceasta varianta, iar conditiile initiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. In total ministerul Muncii a elaborat cel putin zece variante ale legii salarizarii, obiectivele acestora variind mult in functie de cifrele avansate de ministerul de Finante.

In final s-a ajuns la concluzia ca, deocamdata, nu exista fonduri suficiente pentru eliminarea simultana a disfunctionalitatilor dintre institutii, cat si din cadrul institutiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonante de urgenta care trebuia sa usureze aplicarea unei viitoare legi a salarizarii. S-a spus ca aceasta ordonanta a fost elaborata de ministerul de Finante si de ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amanunte. Ministerul de Finante a comunicat ministerului Muncii suma disponibila pentru aplicarea acestei ordonante, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar ministerul Muncii a inceput elaborarea proiectului.

Citeste si „O altfel de politica” – Iohannis a cheltuit o suma record pe deplasari externe in martie

S-a ajuns repede la concluzia ca aceasta ordonanta poate sa elimine partial doar disfunctionalitatile din cadrul unor institutii, nu dintre institutii. Ordonanta prevedea cresteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus ca raportul dintre salariul minim si cel maxim sa fie stabilit la 1/12. Ordonanta prezenta unele riscuri legislative in aplicare, lucru pus in evidenta de ministrul Muncii cat si de partenerii sociali la intalnirea Consiliului National Tripartit. Pentru ca a considerat ca dezavantajele aplicarii acestei ordonante sunt mult mai mari decat avantajele aplicarii ei, ministrul Muncii a decis sa isi asume in fata partenerilor sociali renuntarea la acest proiect de act legislativ.

Purtatorul de cuvant al Guvernului a declarat ca nu intelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a amenintat cu demisia pentru retragerea ordonantei, in conditiile in care stia de luni ca ordonanta nu va intra in sedinta de guvern de miercuri. Ministrul Muncii isi asuma problema de comunicare, dar precizeaza totusi ca nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalti trei ministri prezenti marti la intalnirea Consiliului National Tripartit, probabil, nu au stiut acest lucru, pentru ca nimeni nu a mentionat nimic in cadrul sedintei.

Citeste si Lovitura pentru soferi. Un nou impozit

La capitolul comunicare mai e necesara o precizare. O stire, care cita surse guvernamentale anonime, sustinea ca ministrul Muncii Ana Costea vrea sa cheltuiasca 12 milioane de euro pe benzina si 3 milioane euro pe ceasuri, sepci si stick-uri de memorie intr-un proiect pentru tinerii fara educatie si serviciu. Gestionarea proasta a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere si s-a afirmat ca numai prin interventia Guvernului s-a blocat acest proiect. Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului „Garantia pentru tineri”, iar fisa proiectului a fost redactata la inceputul anului 2015. Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intentiona organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul tinta sa fie identificati si luati in evidenta Serviciilor Publice de Ocupare.

Fisa acestui proiect nu a fost promovata de ministrul Ana Costea. Pana acum nu a fost depus un astfel de proiect din care sa rezulte intentia de achizitie a acestor obiecte. In acest moment nici macar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru aceasta linie de finantare.

Citeste si Klaus Iohannis continua sa incaseze chiria pe casa pierduta in instanta. Cum este posibil

Mai mult, nu Guvernul este cel care „aproba” sau verifica indeplinirea conditiilor de eligibilitate.

In final, ministrul Muncii a obtinut, cu pretul depunerii mandatului, renuntarea la asumarea de catre guvern a proiectului de ordonanta de urgenta privind salarizarea. In aceste conditii doamna Ana Claudia Costea isi exprima speranta ca depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul sa considere o prioritate elaborarea unui legislatii nediscriminatorii si corecte in domeniul salarizarii.

Doamna Ana Claudia Costea doreste sa adreseze multumiri tuturor specialistilor si partenerilor sociali care au lucrat la variantele legii salarizarii, dar in special colegilor din ministerul Muncii.”, se arata intr-un comunicat de presa.




Adauga un comentariu